MOTIVARE Judecătorii explică de ce au respins acțiunea Primăriei Constanța împotriva fostului primar Decebal Făgădău

Magistrații de la Tribunalul Constanța, Secția I Civilă a instanței, au motivat hotărârea prin care au respins acțiunea Primăriei Municipiului Constanța, condusă în prezent de edilul Vergil Chițac, aflat la cel de-al doilea mandat, intentată fostului primar Decebal Făgădău.

Așa cum precizam și în edițiile anterioare hotărârea a fost deja atacată în apel de administrația Chițac, astfel că procesul care îl vizează pe fostul primar Decebal Făgădău se mută la Curtea de Apel Constanța, instanța care va lua decizia definitivă în proces.

De altfel, potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cazul a fost înregistrat ieri, 6 iulie 2026, pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, unde dosarul urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată din cadrul secției, care va stabili data primei înfățișări în calea de atac.

Amintim, conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, în acest proces Municipiul Constanța prin Primar a solicitat „obligarea pârâtului (nr., Decebal Făgădău) la plata sumei de 24.938,11 lei reprezentând prejudiciul cauzat Unității Administrativ Teritoriale Constanţa, constatat prin Decizia Curţii de Conturi nr. 23/29.07.2019“.

Mai exact, suma de 24.938,11 lei reprezintă cheltuieli de deplasare efectuate de Decebal Făgădău în anul 2018, când îndeplinea funcția de primar al Constanței.

Pe de altă parte, fostul primar Decebal Făgădău a arătat în procesul judecat de magistrații Secției I Civile a Tribunalului faptul că toate documentele cerute de lege erau comunicate după fiecare deplasare externă, pentru că trebuia făcut decontul.

Conform Hotărârii 1559/2026 a Tribunalului Constanța, judecătorii au respins acțiunea Primăriei Constanța în contradictoriu cu fostul primar Decebal Făgădău pentru că aceasta ar fi fost prescrisă, adică procesul ar fi fost deschis prea târziu.

În acest sens, se precizează în motivarea hotărârii că „pasivitatea statului a fost sancționată prin opunerea prescripției extinctive, astfel că nu se verifică nici posibilitatea unui transfer al răspunderii în persoana Statului Român pentru faptele ce aparțin instituțiilor acestuia“.

Conform judecătorilor, „Statul, în raport cu propriii săi agenți trebuie să manifeste același nivel de vigilență care se cere oricărui alt subiect de drept, iar în măsura în care are un comportament lipsit de diligență trebuie să se supună aceluiași regim sancționator ca orice alt participant la circuitul civil“.

„Pe cale de consecință, termenul de prescripție s-a împlinit după 3 ani de la momentul la care rezultă fără dubiu că reclamantul (nr., Primăria Constanța) a efectuat plata, toate înscrisurile în acest sens fiind în posesia sa. Prin raportare la faptul că toate plățile ce fac obiectul prezentei cauze au fost efectuate de reclamant anterior datei de 27.06.2019, instanța constată că dreptul material la acțiune pentru recuperarea sumelor ce fac obiectul prezentei cauze, este prescris prin raportare la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 27.06.2022“.

„Față de aceste considerente, instanţa va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât prin întâmpinare şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Constanța prin Primar în contradictoriu cu pârâtul Decebal Făgădău, ca prescrisă“, au spus jduecătorii.

Dosarul intentat de primărie fostului edil Decebal Făgădău

Este vorba despre dosarul cu indicativul 4448/118/2022, cauză aflată în atenția judecătorilor de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța, în materia Litigii de muncă.

În cauză, fostul primar Decebal Făgădău este pârâtul, acțiunea fiind deschisă de Municipiul Constanța prin Primar, iar obiectul cauzei fiind reprezentat de anumite pretenții bănești ridicate de actuala administrație locală cu privire la unele dintre deplasările în străinătate, în timpul mandatului, ale fostului edil.

Iată minuta Hotărârii 1559/2026 din data de 9 iunie 2026 a Tribunalului Constanța:

„Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât, prin întâmpinare.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Constanța, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Făgădău Decebal, ca prescrisă.

Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata, către reclamant a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiat.

Obligă reclamantul la plata, către pârât, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.760 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanța, sub sancțiunea nulității.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 09.06.2026“.

După cum menționam anterior, victoria fostului primar Decebal Făgădău a fost atacată în apel de Primăria Constanța, apelul municipalității fiind înregistrat chiar ieri, 24 iunie 2026, pe rolul Tribunalului Constanța.

În acest context, dosarul a fost înaintat ieri, 6 iulie 2026, Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar, care va lua decizia definitivă în cauză.

Din motivarea hotărârii judecătorilor de la Tribunal

În motivarea Hotărârii 1559/2026, judecătorii de la Tribunalul Constanța au arătat că „în acord cu cele statuate de instanţa supremă în Decizia nr. ##/2019, Tribunalul apreciază că nici Decizia nr. ##/29.07.2019 emisă de Curtea de Contrui a României – Camera de Conturi Constanța şi nici Dispoziţia nr. 427/01.02.2022 emisă de Primarul municipiului Constanța, nu au valoarea unor acte de întrerupere a cursului prescripției extinctive“.

„În acest sens, instanţa apreciază data de la care începe să curgă termenul de prescripție este momentul obiectiv al producerii pagubei, fiind aplicate mutatis mutandis statuările instanței supreme din cuprinsul Deciziei nr.##/2019 de soluţionare a recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“, au explicat magistrații.

„Conform considerentelor decizorii ale acestei decizii, intervenția Curții de Conturi, prin intermediul controalelor exercitate, nu poate influența cursul prescripției extinctive întrucât izvorul obligației debitorului nu îl reprezintă actul de control, ci actul sau faptul juridic ce a generat paguba, neexistând nicio dispoziție legală care să stabilească faptul că actul de control are valoarea întreruptivă a cursului prescripției, astfel încât invocarea acestuia este irelevantă“, au spus judecătorii.

În continuare, Tribunalul a mai spus că „s-a statuat, de asemenea, că paguba constatată, urmare a unor astfel de controale, este preexistentă raportului Curții de Conturi și prin intermediul actului de control doar se constată abateri de la aplicarea legii, în baza unor documente care ar fi trebuit să fie la îndemâna și spre verificarea prealabilă a celui care a încuviințat o cerere în afara cadrului legal“.

„Rolul instituției prescripției, privită ca sancțiune a pasivității în exercițiul dreptului subiectiv, nu permite ca această pasivitate să fie subordonată necunoașterii sau neaplicării dispozițiilor legale, întrucât obligația de a acționa pentru recuperarea unui prejudiciu (stabilită în orice act de control sau de o instanță de judecată) nu marchează începutul termenului de prescripție extinctivă a acțiunii pentru angajarea răspunderii matrimoniale, potrivit statuărilor obligatorii ale instanței supreme“, au arătat judecătorii de la Tribunal în procesul fostului primar Decebal Făgădău intentat de primărie.

„Aceste statuări cu valoare de principiu ale instanței supreme, aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, demonstrează că existența pagubei, ca element în funcție de care să se aprecieze asupra începutului cursului prescripției înăuntrul căreia să se ceară repararea ei, nu poate avea ca premisă actul de control al Curții de Conturi (fiind preexistentă acestuia și posibil de determinat, prin recurgerea la mecanisme de control interne și prin exercitarea adecvată a prerogativelor legale, ce revin instituțiilor statului care, în speță, a presupus folosirea adecvată a resurselor financiare)“, a explicat Tribunalul.

Conform primei instanțe, „în același sens, nu se poate reține ca a existat o situație de imposibilitate obiectivă de a cunoaște paguba și pe cel care răspunde de ea, înainte de verificarea efectuată de către Curtea de Conturi, având în vedere că Municipiul Constanţa este o instituție a statului, iar statul are vocația și totodată obligația de a exercita supravegherea și controlul modului în care instituțiile sale își îndeplinesc rolul“.

„Reclamantul nu poate opune lipsa unor proceduri administrative apte să determine în timp real existența unui prejudiciu, de vreme ce aceasta avea cadrul legal și totodată posibilitatea organizării unui sistem adecvat, care să permită un control eficient, real și în timp util“, au mai spus judecătorii referitor la acțiunea intentată de Primăria Constanța fostului edil Decebal Făgădău.

„Inexistența pârghiilor de control, lentoarea cu care s-a acționat în cauză ori disfuncționalitățile ce țin de comunicarea între instituțiile statului, nu pot constitui un avantaj în favoarea reclamantului, de vreme ce adoptarea și implementarea unui mecanism pentru a preîntâmpina toate aceste eventuale neajunsuri erau în căderea și la dispoziția sa“, a conchis Tribunalul.

Acum, însă, rămâne de văzut ce va decide în cauză Curtea de Apel în procesul intentat de Primăria Constanța fostului edil Decebal Făgădău.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Răsturnare de situație în procesul ce vizează organigrama Primăriei Constanța! Vezi aici MINUTA