Nicușor Constantinescu, demers de ultim moment la Tribunalul Constanța! Iată ce solicită fostul șef al CJC
Justiție
Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța și, totodată, cunoscut apropiat al fostului primar al Constanței, Radu Mazăre și condamnat alături de acesta în Dosarul Retrocedărilor, face un nou demers în instanță, cererea sa fiind declinată de judecătorii de la Tribunalul Ilfov către colegii din Tribunalul Constanța.
Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu
Ca o precizare, dincolo de condamnarea din Dosarul Retrocedărilor, Nicușor Constantinescu a mai fost condamnat și în alte dosare instrumentate de procurorii DNA, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța fiind recent pus în libertate de judecătorii din capitală, în vederea efectuării unor proceduri medicale.
Pentru a reveni la demersul de acum, potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cererea formulată de Nicușor Constantinescu a fost înregistrată ieri, 8 octombrie 2026, pe rolul Secției Penale a Tribunalului Constanța.
Obiectul dosarului este reprezentat de o cerere formulată ca urmare a intervenirii unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale, solicitare bazată pe articolul 595 din Noul Cod de Procedură Penală.
Textul de lege citat prevede următoarele:
„(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal .
(2) Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanţa de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenţie“.
Cu alte cuvinte, spus pe scurt, Nicușor Constantinescu a formulat această solicitare la instanță apreciind că, în cazul său, ar exista o nouă prevedere legală ce fie nu mai prevede ca infracțiune unele dintre faptele pentru care a suferit condamnări, fie prevede pedepse sau măsuri educative mai blânde.
Așa cum precizam mai sus, cererea formulată de Nicușor Constantinescu a fost inițial adresată magistraților din cadrul Tribunalului Ilfov, însă aceștia au dispus declinarea cazului la Constanța, după ce au admis excepția necompetenței teritoriale a instanței.
Iată minuta hotărârii de declinare a cazului, pronunțată în dosarul 2506/93/2026:
„În baza art. 47 alin. 3 Cpp cu aplic. art. 595 alin. 2 Cpp, admite excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Ilfov, invocată din oficiu de către instanţă.
În baza art. 50 Cpp, declină competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect – intervenirea unei legi penale noi-art. 595 Cod Procedură Penală – formulată de către contestatorul-condamnat (…) în favoarea Tribunalului Constanța.
În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 23.09.2026, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 257/2026 23.09.2026“
Conform Portalului Instanțelor de Judecată, Tribunalul Constanța urmează să analizeze cererea formulată de Nicușor Constantinescu la termenul stabilit pentru data de 23 octombrie 2026, de la ora 09.00.
Mai trebuie precizat, de asemenea, că hotărârea pe care o vor lua în cauză judecătorii de la Tribunalul Constanța va putea fi ulterior atacată în apel de către părțile care se arată nemulțumite, fie Nicușor Constantinescu, fie procurorii.
În cazul în care hotărârea primei instanțe va fi contestată, dosarul va fi înaintat Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar, care va lua decizia definitivă în proces.
MInuta hotărârii prin care timpul în libertate al lui Nicușor Constantinescu a fost redus
Amintim, judecătorii Curții Supreme au admis la data de 24 iunie 2026 contestația formulată de procurorii DNA împotriva hotărârii prin care Nicușor Constantinescu a beneficiat de o întrerupere a executării pedepsei și au redus perioada de un an pe care Nicușor Constantinescu urma să o petreacă în libertate la șase luni.
Iată minuta Hotărârii 475/2026 a Curții Supreme cu privire la Nicușor Constantinescu:
„Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 102/F din data de 16 iunie 2026 pronun?ate de Curtea de Apel Bucureşti – Secția I penală.
Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, în rejudecare:
Modifică durata întreruperii executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 142/F din 29.07.2016 a Curţii de Apel Bucureşti în dosarul nr. 6854/2/2014, definitivă prin decizia penală nr. 239/A din 11.07.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secția penală, în baza căreia a fost emis M.E.P.Î. nr. 398 din 11.07.2019, precum şi a oricăror alte pedepse cu închisoarea pentru care s-au emis mandate de executare pe numele persoanei condamnate Constantin Nicușor Daniel, de la 12 luni la 6 luni.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iunie 2026“
Detalii despre dosarul în care Nicușor Constantinescu a beneficiat de întreruperea condamnării pot fi consultate aici.
Din motivare hotărârii Curții de Apel București prin care s-a admis cererea de întrerupere a pedepsei formulată de Nicușor Constantinescu
Amintim, de asemenea, în motivarea deciziei prin care a fost admisă cererea de întrerupere a pedepsei formulată de Nicușor Constantinescu, judecătorii de la Curtea de Apel București au arătat că instanța reține, printre altele, că în ceea ce privește „durata termenului întreruperii executării pedepsei, instanța nu poate privi situaţia condamnatului decât obiectiv, înţelegând că un termen scurt nu ar conduce la îmbunatăţirea stării de sănatate a condamnatului şi ar fi lipsit de efectul scontat“.
„Complexitatea afecţiunilor impun perioade mai lungi de efectuare a tratamentelor recomandate condamnatului precum şi clinici de înaltă specializare din ţară sau străinătate pentru ca acesta să poată obţine îmbunătăţiri reale ale stării prezente de sănatate. Mai trebuie arăta că scopul firesc al executării unei pedepsei privative de libertate este acela de îndreptare şi reinserţie socială a condamnatului dar în condiţii de respectare a vieţii, sănătăţii şi demnităţii unare a acestuia“, potrivit motivării judecătorilor de la Curtea de Apel București.
Instanța a mai arătat că „prelungirea întreruperii executării pedepsei închisorii pe o perioadă de 12 luni și lăsarea în libertate a petentului – condamnat nu prezintă un pericol pentru ordinea publică“.
„De altfel“, spuseseră judecătorii Curții de Apel București, „chiar dacă întreruperea executării pedepsei va fi prelungită, obligațiile pe care acesta va trebui să le respecte (…), care vor fi adaptate în mod corespunzător, vor asigura un control strict asupra conduitei sale în perioada în care se va afla în libertate“.
Potrivit deciziei Curții de Apel București, pe durata întreruperii executării pedepsei, Nicușor Constantinescu are de respectat următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială a Uniunii Europene decât în condițiile stabilite de instanță;
- să încunoștințeze organul de politie în a cărui circumscripție domiciliază cu privire la prelungirea acordată in termen de 5 (cinci) zile de la data rămânerii definitive a prezentei și să notifice eventual schimbarea mijlocului de comunicare permanentă cu organul de supraveghere, precum și să se prezinte la instanță ori de cate ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără informarea prealabilă a instanței;
- să se prezinte de îndată la unitățile medicale la care urmează să continue tratamentul.
„În baza art.592 alin.2 C.p.p. raportat la art.591 alin.4 C.p.p., atrage atenția condamnatului că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor anterior menționate atrage revocarea întreruperii și punerea în executare a pedepsei privative de libertate“, se mai menționează în decizia Curții de Apel.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto 1: Facebook.com
Sursa foto 2: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
