Patru medici de la Spitalul Sfântul Pantelimon, din București, trimiși în judecată pentru omor calificat! Iată acuzațiile oficiale
Justiție
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, pentru săvârșirea unor infracțiuni de omor calificat, tentativă de omor calificat, încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni, mărturie mincinoasă, fals intelectual și instigare la fals intelectual.
Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2023 – aprilie 2024, mai multor pacienți internați în Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” le-a fost redus deliberat și fără justificare medicală tratamentul de susținere a funcțiilor vitale, în scopul grăbirii decesului.
Acuzațiile privesc atât intervențiile asupra tratamentului, cât și ascunderea acestora prin consemnări necorespunzătoare adevărului în documentele medicale.
Inculpaţii, medici specialişti Anestezie şi Terapie Intensivă, aveau, prin natura profesiei şi a funcţiei pe care o exercitau, obligaţia legală şi deontologică de a acorda îngrijiri medicale tuturor pacienţilor internaţi în secţie, indiferent de gravitatea sau de prognosticul stării lor de sănătate.
În pofida acestei obligaţii, inculpaţii au conceput şi aplicat, în mod constant şi repetat, un mecanism prin care selectau, din rândul pacienţilor aflaţi în îngrijirea lor, pe aceia în privința cărora apreciau, în mod subiectiv şi fără vreun temei medical obiectiv sau vreo procedură legală de evaluare a prognosticului, că sunt lipsiţi de şanse de supravieţuire.
Prin acest mecanism, inculpaţii şi-au arogat, în mod nelegal şi contrar oricărei norme profesionale, puterea de a decide, în locul evoluţiei naturale a bolii şi independent de orice indicaţie medicală reală, care dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea lor va trăi şi care va muri.
Odată selectat un asemenea pacient, inculpaţii recurgeau, alternativ sau cumulativ, la mai multe modalităţi de acţiune, având acelaşi scop, respectiv acela de a grăbi decesul.
O primă modalitate a constat în reducerea bruscă şi nejustificată medical a dozei de noradrenalină administrate prin injectomat, de la valori terapeutice ridicate la valori minimale, de regulă 1 ml/h, în condiţiile în care pacienţii vizaţi se aflau în stare gravă sau critică, iar substanța era indispensabilă pentru menţinerea unei tensiuni arteriale compatibile cu viaţa.
O a doua modalitate, aplicată în paralel sau alternativ, a constat în reducerea ratei de oxigen administrat prin intermediul ventilatorului mecanic, prin scăderea concentraţiei acestuia (FiO2) până la valoarea minimă de 21%, echivalentă aerului atmosferic, această manevră fiind susceptibilă să provoace, prin hipoxie, decesul pacientului.
O a treia modalitate a constat în neresuscitarea pacienţilor astfel selectaţi, în momentul instalării stopului cardio-respirator, în pofida obligaţiei legale de a interveni, inculpaţii lăsând decesul să survină în mod deliberat, deşi aveau, pe tot parcursul procesului fiziologic care preceda decesul, posibilitatea reală de a interveni şi de a salva viaţa pacientului.
Pentru a ascunde faptele astfel săvârşite şi a împiedica descoperirea lor, inculpaţii recurgeau, în mod sistematic, la falsificarea foilor de observaţie ale pacienţilor, consemnând în cuprinsul acestora valori ale ratei de administrare a noradrenalinei sau ale altor parametri vitali care nu corespundeau realităţii, ci reflectau exclusiv indicaţiile medicale iniţiale sau valorile aşteptate, în scopul de a fi „acoperiţi” în cazul unei eventuale verificări ulterioare a documentelor medicale.
În realizarea aceluiaşi scop, de disimulare a situației reale a pacienților și a tratamentului administrat, se înscrie şi practica denumită de personalul medical „nora pentru vizită”. Această practică consta în creșterea temporară a ratei de administrare a noradrenalinei la o valoare aparent normală, conformă cu situația pacientului, exclusiv pe durata vizitelor aparţinătorilor, pentru ca aceştia să nu
observe reducerea sau întreruperea tratamentului, iar după finalizarea vizitei, rata era redusă din nou la valori minimale.
Probele administrate în cauză indică faptul că modul de operare descris a fost aplicat pe parcursul mai multor ani, iar procurorii au stabilit că în urma activităților descrise mai sus au decedat 4 pacienți, că s-a încercat uciderea unui al cincilea pacient și că unul dintre medici a dat instrucțiuni pentru reducerea dozei de noradrenalină la un al șaselea pacient, însă acestea nu au fost urmate.
Pentru stabilirea situației de fapt, a fost administrat un probatoriu complex, constând în cercetarea la fața locului și ridicarea datelor informatice stocate de dispozitivele medicale, audieri de persoane, expertize medico-legale, o exhumare, percheziții domiciliare și informatice.
Una dintre inculpate, medic în cadrul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă, a fost trimisă în judecată pentru 4 infracțiuni de omor calificat, o infracțiune de instigare la fals intelectual și o infracțiune de fals intelectual.
Faptele de omor privesc o pacientă decedată în mai 2023, doi pacienți decedați în data de 04 aprilie 2024, și o pacientă decedată în data de 7 aprilie 2024.
O a doua inculpată, medic în cadrul aceleiași secții, a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni de omor calificat, comise împreună cu prima inculpată, în data de 4 aprilie 2024, precum și pentru o infracțiune de instigare la fals intelectual.
Al treilea inculpat, un medic ce și-a desfășurat activitatea la aceeași secție, a fost trimis în judecată pentru comiterea unei tentative la omor calificat, săvârșită în data de 13 aprilie 2023.
A patra inculpată, medic în cadrul aceleiași secții, a fost trimisă în judecata pentru încercarea de a determina săvârșirea infracțiunii de omor calificat, constând în indicațiile transmise unei asistente în martie 2022, de reducere a suportului vasopresor, consemnarea unui tratament diferit în foaia de observație și neresuscitarea pacientului.
Celelalte două inculpate, asistente medicale la Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, au fost trimise în judecată pentru mărturie mincinoasă, întrucât în fața anchetatorilor au dat declarații necorespunzătoare adevărului, iar una dintre ele și pentru fals intelectual.
Cercetările au fost efectuate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri.
Facem precizarea că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, și nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Sursa foto: freepik.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
