Precizări importante de la Curtea Constituțională! În ce condiții pot fi ridicate obiecte și înscrisuri în timpul perchezițiilor
Justiție
Curtea Constituțională a României a anunțat că a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prin termenul „suspiciunea” din cuprinsul acestora se înțelege „suspiciunea rezonabilă”.
Porivit CCR, legiuitorul a reglementat regula potrivit căreia, în contextul punerii în executare a mandatului de percheziție, organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală.
De la această regulă, legiuitorul a prevăzut, potrivit art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală, două excepții, și anume (i) obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile a căror circulație ori deținere este interzisă, (ii) obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile în privința cărora există suspiciunea că pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Curtea a constatat că utilizarea de către legiuitor a termenului „suspiciune” în cadrul ultimei ipoteze a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art.1 alin.(5) și art.27 din Constituție.
Curtea a constatat că și în situația reglementată de ultima ipoteză a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală este necesară existența unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se referă aceasta pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.
Atâta vreme cât dispozițiile criticate nu stabilesc cerința existenței unei suspiciuni rezonabile că obiectele sau înscrisurile la care se referă ultima ipoteză a art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală pot avea o legătură cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, apare cu evidență că legea relativizează în mod nepermis criteriile aplicabile, lăsând la latitudinea fiecărui organ de cercetare penală evaluarea, în mod diferențiat, a unor situații similare
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
