Primăria Hârșova se pregătește să primească verdictul într-un proces de 900.000 de euro cu Ministerul Dezvoltării, MIPE și Ministerul Finanțelor. Anunțul judecătorilor
Justiție
Primăria Hârșova este în așteptarea verdictului judecătorilor din București, într-un proces de aproape 900.000 de euro intentat de autoritatea locală Ministerului Dezvoltării, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Finanțelor!
Intrarea în orașul Hârșova Sursa foto: Ziarul Amprenta
Amintim, este vorba despre procesul în care Primăria Hârșova a dat în judecată cele trei ministere, suma totală pe care autoritatea publică locală a cerut-o de la cele trei ministere încă din vara anului 2023 ridicându-se la 4.596.744,45 de lei, sumă ce echivalează cu peste 860.000 de euro, la cursul actual.
Cazul a fost judecat joi, 1 octombrie 2026, de magistrații de la Secția a X-a de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, care au ascultat pledoariile avocaților părților din proces și s-au retras pentru deliberări.
Completul de judecată a anunțat că deliberările vor dura circa două săptămâni, urmând ca verdictul să fie pronunțat la data de 15 octombrie 2026.
Hotărârea pe care o vor lua în cauză judecătorii de la Curtea de Apel București va putea fi ulterior atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, care va lua decizia definitivă în procesul intentat de Primăria Hârșova.
Amintim, după ce Primăria Hârșova pierduse procesul în primă instanță, Curtea Supremă a decis la începutul rejudecarea dosarului la Curtea de Apel București, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție admițând recursul autorităților locale din Hârșova.
Magistrații de la Curtea de Apel București, de la Secția a X-a de Contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, au judecat cazul la data de 1 octombrie 2026, când instanța a rămas în pronunțare.
Astfel, pronunțarea în dosarul 5458/2/2023* urmează să aibă loc pe 15 octombrie 2026.
Ce reprezintă cei aproape 900.000 de euro solicitați de Primăria Hârșova de la cele trei ministere
Potrivit Hotărârii 53/2024 a Curții de Apel București, suma solicitată de Primăria Hârșova în proces reprezintă cheltuieli pentru cinci proiecte cu finanțare europeană implementate în oraș și este defalcată astfel:
„(i) cota procentuală prevăzută de lege din cheltuielile neeligibile efectuate în cadrul proiectului «A cross Border Union in the Shadow of History» – INTERREG V-A Ro-Bg/Cod ROBG 134, în cuantum de 911.283,09 lei, reprezentând 75% cheltuieli neeligibile în sarcina autorității de management;
(ii) cota procentuală prevăzută de lege din cheltuielile neeligibile efectuate în cadrul proiectului «Hîrșova -Dobrichka, together on the beautiful road of sustainable development through cross border culture» – INTERREG V-A Ro-Bg/Cod ROBG 456, în cuantum de 192.097,98 lei, reprezentând 75% cheltuieli neeligibile în sarcina autorității de management;
(iii) cota procentuală prevăzută de lege din cheltuielile neeligibile efectuate în cadrul proiectului «Borderless health through sport and cooperation – united in the battle against diseases» – INTERREG V-A Ro-Bg/Cod ROBG 139, în cuantum de 41.250 lei, reprezentând 75% cheltuieli neeligibile în sarcina autorității de management;
(iv) cota procentuală prevăzută de lege din cheltuielile neeligibile efectuate în cadrul proiectului «Amenajare spații verzi în orașul Hârșova» – Cod SMIS 115702, în cuantum de 432.539,50 lei, reprezentând 75% cheltuieli neeligibile în sarcina autorității de management;
(v) cota procentuală prevăzută de lege din cheltuielile neeligibile efectuate în cadrul proiectului «Creșterea eficienței energetice a Spitalului Orășenesc Hârșova, județul Constanța» – Cod SMIS 115973, în cuantum de 3.019.573,88 lei, reprezentând 75% cheltuieli neeligibile în sarcina autorității de management“.
Minuta hotărârii prin care cererea formulată de Primăria Hârșova a fost respinsă
Așa cum arăta, mai sus, discuțiile se poartă în dosarul cu indicativul 5458/2/2023, cauză recent reînregistrată pe rolul Curții de Apel București, la Secția de Contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice.
Obiectul dosarului este reprezentat de o cerere de anulare act, respectiv, pretenții, Orașul Hârșova prin Primar fiind reclamant, iar pârâții fiind, așa cum precizam mai devreme, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor.
La data de 19 aprilie 2024, cererea formulată de Primăria Hârșova de acordare a sumei de circa 880.000 de euro a fost respinsă în primă instanță de Curtea de Apel București, magistrații din Capitală apreciind că ar fi neîntemeiată.
Iată minuta Hotărârii 53/2024 a Curții de Apel București:
„Respinge cererea de chemare în judecată, că neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel București.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19.04.2024.
Document: Hotarâre 53/2024 19.04.2024“
De ce respinsese Curtea de Apel București cererea formulată de Primăria Hârșova
În motivarea Hotărârii 53/2024 prin care a fost respinsă cererea formulată de Primăria Hârșova, judecătorii de la Curtea de Apel București au precizat, printre altele, că „în ceea ce privește pretențiile afirmate în contradictoriu cu pârâtele MDLPA și MF, deși a afirmat existența unei cereri înregistrată sub nr. 477/10.01.2023, reclamanta (nr., Primăria Hârșova) nu a reușit să demonstreze, în cursul prezentei proceduri, că ar fi înregistrat la registratura pârâtei MDLPA vreo cerere prin care să fi solicitat acestei pârâte, ca autoritate de management, sumele indicate în petitul cererii introductive, iar în ceea ce priveste pretențiile afirmate în contradictoriu cu pârâta MIPE, ca autoritate de management, reclamanta nici măcar nu a afirmat existența unei astfel de cereri“.
„Or, sarcina probei îi incumbă reclamantei, conform prevederilor art. 10 alin. 1 si art. 249 din Codul de procedura civilă, respectiv art. 12 alin. 1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 («În situaţia în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică […]»), iar, în drept, este același lucru a nu exista și a nu fi dovedit“, au mai spus judecătorii din București.
În continuare, aceștia au precizat că „în lipsa cererilor adresate de către reclamantă (nr., Primăria Hârșova) pârâtelor MDLPA și MIPE, ca autorități de management, conform art. 7 alin. 3 din OUG nr. 156/2020, nu se poate reține existența unei atitudini vătămătoare a pârâtelor, concretizată într-o atingere adusă drepturilor și/sau intereselor afirmate de către reclamantă“.
„Pentru motivele anterior expuse, văzând și prevederile art. 18 și art. 20 din Legea nr. 554/2004, instanța va respinge cererea dedusă judecății, ca neîntemeiată“, a conchis Curtea de Apel București.
Minuta deciziei de rejudecare a procesului
Hotărârea Curții de Apel București a fost atacată în recurs de către Primăria Hârșova, cazul ajungând astfel în atenția judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României.
Prin Decizia 2158/2026, Curtea Supremă a admis recursul primăriei și a hotărât rejudecarea procesului.
Iată minuta Hotărârii 2158/2026 a Curții Supreme:
„Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Oraşul Hârşova prin primar împotriva sentinţei civile nr. 53 din 19 aprilie 2024 a Curții de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.
Casează sentinţa civilă recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 30 aprilie 2026“.
În aceste condiții, dosarul în care Primăria Hârșova solicită aproape 900.000 de euro de la cele trei ministere a fost ulterior reînregistrat pe rolul Curții de Apel București, unde data primei înfățișări în proces s-a desfășurat joi, la finele acestei săptămâni.
Acum, rămâne de văzut care va fi hotărârea judecătorilor din București.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
