Primarul Constanței, dat în judecată de o parohie din oraș, după ce a dispus desființarea bisericii! Procesul, fixat în Ajunul Crăciunului DOCUMENT

Justiție
Primarul Constanței, funcție deținută de Vergil Chițac, aflat la cel de-al doilea mandat în fruntea municipiului, a fost dat în judecată de o parohie din oraș, după ce edilul a dispus desființarea bisericii.
Potrivit surselor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, cazul a fost înregistrat ieri, 20 noiembrie 2026, pe rolul Tribunalului Constanța, la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței, unde primul termen de judecată a fost stabilit, în urma repartizării aleatorie a dosarului, chiar în Ajunul Crăciunului, mai exact, la data de 24 decembrie 2026.
În speță, este vorba despre procesul intentat de o cunoscută parhoie din Constanța, respectiv, Parohia Sfinții Martiri Brâncoveni și Sfântul Apostol Evanghelist Ioan, din campusul social Henri Coandă, proces ce are ca obiect o cerere de suspendare a executării unui act administrativ emis de primarul municipiului Constanța.

Sursa foto: Arhiepiscopia Tomisului
Mai exact, reprezentanții parohiei solicită suspendarea executării dispoziției primarului de desființare a bisericii și a clădirii administrative de lângă aceasta.
Dosarul are indicativul 7433/118/2026, cazul fiind înregistrat ieri, 20 noiembrie 2026, pe rolul Tribunalului Constanța, la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței.
Așa cum precizam mai sus, cunoscuta parohie din campusul social este reclamant, în timp ce Primarul Municipiului Constanța are calitatea de pârât.
Dat fiind caracterul urgent al obiectului dosarului, respectiv, o cerere de suspendare a executării unui act administrativ – în speță, o dispoziție de desființare – , dosarul a fost deja repartizat aleatoriu unui complet de judecată din cadrul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța, care a stabilit data primei înfățișări în proces.
Astfel, procesul în care primarul Vergil Chițac a fost dat în judecată de reprezentanții parohiei ar urma să înceapă chiar în Ajunul Crăciunului, adică pe 24 decembrie 2026, de la ora 12.00.

Mai trebuie spus că oricare va fi hotărârea pe care o vor lua în cauză judecătorii de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța cu privire la cererea de suspendare a dispoziției de desființare formulată de reprezentanții parohiei, aceasta va putea fi ulterior atacată în recurs de către părțile care se arată nemulțumite.
În cazul în care se va declara recurs, dosarul va fi înaintat Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar în cauză, care va lua decizia definitivă în proces cu privire la dispoziția primarului de desființare a bisericii.
Dispoziția atacată de reprezentanții Parhoriei Sfinții Martiri Brâncoveni și Sfântul Apostol Evanghelist Ioan
Potrivit Portalului Primăriei Constanța, Dispoziția nr. 2448 din 24 august 2026 vizează „desființarea pe cale administrativă a construcțiilor executate fără autorizație de construire pe teren aparținând domeniului privat al municipiului Constanța, nr. cadastral 222853, cartier (…), zona bloc (…), de către Parohia Sfinții Martiri Brâncoveni și Sfântul Apostol Evanghelist Ioan.

Dispoziția primarului Chițac atacată de reprezentanții parohiei
Astfel, Articolul 1 al dispoziției primarului Vergil Chițac, acum atacată de reprezentanții parohiei, prevede:
„Art.1 Desfiinţarea pe cale administrativă a construcției executate fără autorizație de construire pe teren aparţinând domeniului privat al municipiului Constanța, nr. cadastral 222853, cartier Henri Coandă, zonă bloc HC 16, respectiv:
1. Corpul C1 cu regim de înălțime parter, având destinația de lăcaş de cult (biserică) pe o suprafață de aproximativ 8,25m X 18,50m şi înălțimea variabilă de aproximativ 6,50m – 8,00m, cu treaptă de acces și trotuarul de garda aferent din beton, compartimentări interioare (hol, naos şi altar), la golurile de uşi şi ferestre tâmplărie parţială din lemn şi pvc cu finisaje interioare şi exterioare (anvelopat termic cu polistiren/vopsitorii lavabile), cu acoperiş tip şarpantă lemn în două ape şi învelitoare din tablă, prevăzut cu două turle, cu instalații sanitare şi electrice aferente;
2. Corpul C2 cu regim de înălțime P+M, având destinația de spațiu administrativ pe o suprafață de aproximativ 14,70m x 7,20m“.

Arhiepiscopia Tomisului, despre Parohia Sfinții Martiri Brâncoveni și Sfântul Apostol Evanghelist Ioan
Arhiepiscopia Tomisului arată cu privire la Parohia Sfinții Martiri Brâncoveni că „în anul 2011, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a făcut demersuri pentru a obține terenul spre ridicarea edificiului de care era mare nevoie. Următorul pas a fost numirea preoților care să accepte provocarea de a ridica locașul de cult și a sluji în acest cartier sărac“.
„Nu întâmplător, ci proniator, preoții Constantin Manea și Razvan Mare se aflau în Sfântul Munte Athos la Chilia Buna-Vestire când au primit vestea numirii pentru ridicarea bisericii din Henri Coandă. Motivul pentru care se aflau în Sfântul Munte era tocmai dorința de a ridica o biserică lui Dumnezeu, acolo unde era cea mai mare nevoie“, se arată în istoricul parhoriei, pus la dispoziție de Arhiepiscopia Tomisului.
„Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teodosie, preoții Constantin Manea și Ravan Mare, sustinuți de câteva familii din Constanța și București, au construit din materiale ușoare (lemn), o Biserică și o clădire administrativă în curtea bisericii, având ca destinație un centru socio-cultural, unde se desfășoară mai multe proiecte sociale și culturale (after school), pentru copiii școlarizați și neșcolarizați“, mai menționează sursa citată în istoricul parohiei.
Acum rămâne de văzut la ce concluzie vor ajunge magistrații de la Tribunalul Constanța în urma analizării cererii de suspendare a dispoziției de desființare a bisericii din cartierul Henri Coandă, formulată de reprezentanții Parohiei Sfinții Martiri Brâncoveni și Sfântul Apostol Evanghelist Ioan.
Sursa foto 2: Arhiepiscopia Tomisului
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







