Procurorul Marius Iacob, de la Parchetul General, caracterizări DURE pentru magistrații Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan: autoritatea conferită de statutul de procuror, transformată într-un instrument de presiune și constrângere
Justiție
Judecătorul Ilie Iulian Dragomir, de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, a luat ieri, 5 noiembrie 2026, prima decizie în dosarul în care procurorii Gigi Valentin Ștefan, fostul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Teodor Niță, tot din Parchetul Curții de Apel Constanța, dar și Dumitru Daniel Learciu, fost consilier județean PSD Constanța și director al Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Constanța, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv!
Mai precis, judecătorul Ilie Iulian Dragomir a decis ieri menținerea în stare de arest preventiv a celor trei inculpați, cărora le-a respins, ca neîntemeiate, cererile de revocare şi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
Decizia magistratului Ilie Iulian Dragomir nu este una definitivă!
Tot în acest dosar a mai fost trimis în judecată și Cartali Mihale.
De menționat că, în perioada următoare, urmează să fie stabilit primul termen în faza Camerei preliminare, procedură la finele căreia instanța ar putea valida ancheta și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la Parchetul General pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.
Așadar, rămâne de văzut care va fi decizia instanței supreme.
Procurorul Marius Iacob, acuzații grave la adresa colegilor magistrați de la Constanța
Dosarul penal a fost instrumentat de procurorul Marius Iacob, procuror șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care notează în ancheta sa că „din datele și informațiile existente inițial și care au stat la baza constituirii cauzei, au rezultat indicii cu privire la o presupusă activitate infracțională desfășurată de către procurorii Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, în sensul că aceștia au gestionat o serie de dosare penale care ar fi fost instrumentate în scopul constrângerii unor funcționari/persoane fizice pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii fictive cu societăți indicate de către cei doi procurori, iar în caz contrar aceștia din urmă procedând la atribuirea unor calități procesuale (suspect/inculpat), urmate chiar și de trimiterea în judecată a persoanelor puse sub acuzare“.
„Au creat un mecanism infracțional, prin care urmăreau obținerea unor beneficii materiale prin crearea unei aparențe de legalitate“
„De asemenea“, mai spune procurorul Marius Iacob, „despre cei doi inculpați antereferiți au existat informații că aceștia au creat un mecanism infracțional, prin care urmăreau obținerea unor beneficii materiale prin crearea unei aparențe de legalitate, constituind cauze penale fie ca urmare a unor sesizări din oficiu, fie ca urmare a preluării de la parchetele ierarhic inferioare“.
Tot în rechizitoriul celor doi procurori din Constanța se mai arată că „în dezvoltarea și susținerea acestui mecanism ar fi fost cooptate și alte persoane, polițiști judiciari, avocați și funcționari publici, dar au fost folosite și diverse persoane interpuse pentru câștigarea unor licitații sau contracte publice“.
„În biroul său din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța“
Procurorul Marius Iacob reține în rechizitoriu că Gigi Valentin Ștefan „purta în mod uzual discuții despre mediul politic, judiciar sau cotidian, făcând aprecieri și remarci cu privire la diverse persoane cu funcții de conducere, colegi din cadrul parchetului sau oameni politici din județul Constanța“, dar și că „în biroul său din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța“, Gigi Valentin Ștefan „primea în mod frecvent vizite din partea prietenilor, justițiabililor sau altor persoane interesate, care îi expuneau diverse probleme, pentru soluționarea cărora acesta încerca să identifice soluții, să dispună măsuri operative și să efectueze demersuri pe lângă alte persoane“.
Toate aceste aspecte au relevat – conform celor reținute de procurorul Marius Iacob – „instrumentalizarea sistematică a autorității funcției și a relațiilor instituționale în scopul exercitării unor intervenții contrare cadrului legal și competențelor funcționale, prin deturnarea flagrantă a prerogativelor conferite de statutul de magistrat de la finalitatea lor legală și utilizarea acestora ca mijloace de influențare a conduitei altor persoane“.
„A abandonat principiile funcției deținute și acționa doar în interes propriu sau pentru crearea unui cerc relațional extins“
„Tot din cuprinsul discuțiilor pe care le purta în biroul său, a mai rezultat că inculpatul Ștefan Gigi Valentin aborda subiecte cu privire la dosare penale aflate în instrumentarea unor parchete inferioare, oferea consultanță cu privire la probleme juridice și chiar contacta procurori de la alte unități de parchet pentru a facilita audiențe sau a discuta probleme din dosare penale, ceea ce denotă că acesta a abandonat principiile funcției deținute și acționa doar în interes propriu sau pentru crearea unui cerc relațional extins“, potrivit datelor aflate la dosarul cauzei.
Despre Dumitru Daniel Learciu, procurorul Marius Iacob spune că acesta ar fi „manifestat interes în direcția dezvoltării și permanentizării unor relații ce exced cadrul profesional cu persoane din mediul de afaceri, magistrați, precum și exponenți ai mediului politic, în scopul obținerii sprijinului acestora pentru asigurarea stabilității în funcția de conducere pe care o ocupă în prezent sau pentru promovarea în cariera profesională ori pentru satisfacerea unor interese personale“.
„Să trăiți! Ce faceți? Aveți timp de o cafea dacă vin la dumneavoastră, la ora 08:30?“
„De asemenea, tot din cercetările efectuate în prezenta cauză a fost evidențiată și relația dintre inculpații Learciu Dumitru Daniel și Ștefan Gigi Valentin, bazată pe beneficii reciproce, pe încredere și menținută între anumite limite, în sensul că există totuși un ascendent din partea magistratului asupra inculpatului Learciu Dumitru Daniel (de exemplu, inculpatul Learciu Dumitru i se adresa magistratului folosind formele de politețe: „Să trăiți! Ce faceți? Aveti timp de o cafea dacă vin la dumneavoastră la ora 08:30?”).
Cartali Mihale, un om de afaceri cu o situație financiară solidă
În ceea ce îl privește pe Cartali Mihale, procurorul Marius Iacob arată în anchetă că acesta este un om de afaceri cu o situație financiară solidă și cu o capacitate economică semnificativă, activând de mai mulți ani în domeniul dezvoltării imobiliare la nivelul județului Constanța, dar și că între el și Gigi Valentin Ștefan ar exista o relație de prietenie, consolidată în timp, care ar „depăși sfera unor simple raporturi de natură profesională sau de afaceri“.
„În acest context, relația personală de încredere, coroborată cu disponibilitatea de a beneficia de sprijinul și influența procurorului, constituie elemente relevante pentru înțelegerea motivului pentru care inculpatul Cartali Mihale a apelat la inculpatul Ștefan Gigi Valentin, solicitându-i sprijinul în vederea soluționării unor „probleme de interes personal”, prin recurgerea la demersuri care eludau cadrul legal“, se mai arată în ancheta procurorului Marius Iacob.
„Utilizarea mecanismelor urmăririi penale ca instrumente de realizare a unor interese străine de scopul justiției“
În ceea ce îl privește pe Teodor Niță, modalitatea de preluare și instrumentare a dosarelor penale relevă – conform procurorului Marius Iacob – „o conduită care evidențiază utilizarea mecanismelor urmăririi penale ca instrumente de realizare a unor interese străine de scopul justiției“ și că „posibilitatea de a prelua cauze de la parchetele inferioare, de a decide asupra cursului anchetei penale, de a formula acuzații și de a dispune trimiterea în judecată i-a conferit o autoritate considerabilă asupra situației juridice a persoanelor vizate“.
„Or, tocmai aceste prerogative au fost exercitate în mod selectiv de către procuror, în cadrul instrumentării unor dosare penale care au fost ulterior finalizate fie prin hotărâri judecătorești de achitare, ca urmare a deficiențelor constatate sub aspectul fundamentării probatorii a acuzațiilor formulate, fie prin adoptarea unor soluții de netrimitere în judecată în cauze preluate de la alte unități de parchet“, mai reține în ancheta sa procurorul Marius Iacob, potrivit cărora „probele conturează un tipar de exercitare abuzivă și deliberat deturnată a prerogativelor funcției judiciare, prin transformarea instrumentelor procesual-penale, destinate exclusiv înfăptuirii justiției, în veritabile mijloace de presiune, constrângere și răfuială personală“.
„A inversat în mod flagrant rolul funcției pe care o exercita“
„Inculpatul a inversat în mod flagrant rolul funcției pe care o exercita, utilizând autoritatea procurorului nu pentru aflarea adevărului și apărarea ordinii de drept, ci pentru activarea și instrumentalizarea mecanismelor judiciare în direcția unor interese străine actului de justiție. O asemenea conduită relevă o nesocotire gravă a limitelor legale ale puterii de decizie, a obligației de obiectivitate și imparțialitate, precum și a garanțiilor fundamentale care protejează împotriva exercitării arbitrare a autorității statului. În aceste condiții, actul de urmărire penală a devenit un mijloc de exercitare a presiunii asupra unor persoane, iar trimiterea în judecată sau soluționarea favorabilă a unor cauze au fost utilizate ca instrumente în cadrul unui mecanism de satisfacere a unor interese particulare“, potrivit rechizitoriului.
În final, procurorul Marius Iacob mai spune că cei doi magistrați ar fi „acționat ca titulari ai unor funcții publice pe care le-au valorificat pentru a crea și menține un sistem de relații prin intermediul căruia au influențat persoane, au gestionat interese economice, au facilitat afaceri și au orientat proceduri judiciare“.
„Funcția de procuror nu a mai servit interesului public, ci a devenit o resursă utilizată în beneficiul unor cercuri de interese“
„Într-o asemenea configurație, funcția de procuror nu a mai servit interesului public, ci a devenit o resursă utilizată în beneficiul unor cercuri de interese, iar instituțiile statului au fost transformate în instrumente aflate la dispoziția unor persoane care au urmărit obținerea de avantaje proprii. Ne aflăm, așadar, în fața unei conduite care a deturnat grav scopul și finalitatea funcției publice, prin utilizarea autorității judiciare în vederea satisfacerii unor interese personale și de grup, cu consecința directă a afectării autorității statului, a compromiterii încrederii publice în actul de justiție și a subminării principiului fundamental potrivit căruia puterea publică trebuie exercitată exclusiv în serviciul legii și al interesului general“, potrivit rechizitoriului.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
