Se cere schimbarea încadrărilor juridice în dosarul DNA privind flagrantul din Portul Agigea! Când s-ar putea decide totul
Justiție
Tribunalul Constanța ar putea schimba încadrările juridice stabilite de procurorii DNA Constanța în dosarul flagrantului din Portul Agigea, din decembrie 2023, cauză penală în care patru persoane ( Apostol Cristian Ionuţ, Pomjan Rolland, Stelian Tocia, și Yovdiy Yuriy) sunt acuzate că ar fi promis și oferit, în mai multe rânduri, unor persoane cu atribuții de control din cadrul portului Constanța Sud Agigea, sume cuprinse între 120.000 euro și 200.000 euro/container cu țigări și 3 – 5 euro/kilogram de tutun de narghilea.
Conform datelor oficiale, Tribunalul Constanța ar putea anunța o decizie în privința cererilor de schimbare a încadrărilor la data de 2 octombrie 2026.
Amintim, în februarie 2024, procurorii DNA au anunțat „trimiterea în judecată a patru inculpați, trei cetățeni români și un cetățean ucrainean, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de cumpărare de influență, contrabandă și a unor infracțiuni prevăzute de Codul Fiscal, comise în formă simplă, continuată și calificată“.
Un inspector vamal din Constanța, acuzat de luare de mită, în așteptarea condamnării! Ce acuzații face DNA și când s-ar putea pronunța Tribunalul
Potrivit DNA, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
„În cursul anului 2023, cei patru inculpați ar fi promis și oferit, în mai multe rânduri, unor persoane cu atribuții de control din cadrul portului Constanța Sud Agigea, sume cuprinse între 120.000 euro și 200.000 euro/container cu țigări și 3 – 5 euro/kilogram de tutun de narghilea, pentru a „închide ochii” și a permite intrarea pe teritoriul României a mărfurilor respective, fără a deține documente de proveniență a acestora.
Banii respectivi ar fi urmat să fie remiși funcționarilor la scurt timp după ce containerul cu „marfă” părăsea incinta portului.
Pentru a se crea o aparență de legalitate, în documentele de transport, erau menționate mărfuri care, în trecut, au mai făcut obiectul unor importuri legale.
În contextul menționat mai sus, la data de 30 decembrie 2023, după „intrarea” în țară a unui container ce conținea 12.170.000 țigarete nefiscalizate în valoare de circa 1.500.000 euro (disimulate în acte și în container sub forma cantității de aproximativ 15 tone de limonadă), procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, în autoturismul ocupat de doi dintre inculpați fiind găsiți 110.000 USD, ce ar fi reprezentat o primă tranșă din suma ce ar fi fost promisă inițial (175.000 euro) unui angajat al portului (martor în cauză).
Precizăm că, valoarea taxelor și accizelor aferente acelei cantități de țigarete, introduse ilegal în România, este în cuantum de 7.577.618 lei, sumă cu care Autoritatea Vamală Română s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În cauză, în vederea confiscării speciale și a garantării recuperării cheltuielilor judiciare avansate de stat, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unui autoturism și asupra a mai multor sume de bani găsite la doi dintre inculpați“, potrivit DNA.
Martor cu identitate protejată, audiat în instanță, cu vocea şi imaginea distorsionate
Amintim, la un termen anterior, Tribunalul Constanța a emis o adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Teritorială Constanţa pentru a lua măsuri în sensul prezentării martorului cu identitate protejată Matei Claudiu în instanţă, în condiţii de confidenţialitate şi de protecţie a identităţii şi înfăţişării acestuia, în vederea audierii prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Oricare va fi decizia Tribunalului Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
