Tânărul din Constanța care și-ar fi aruncat bunicul în hazna, despăgubit de Statul Român din cauza condițiilor din pușcărie! Iată câți bani va încasa
Justiție
Judecătorii de la Tribunalul Constanța au decis ca tânărul din Constanța acuzat și ulterior condamnat (la finele anului 2011) la ani grei de închisoare pentru că și-ar fi aruncat bunicul în hazna să fie despăgubit de Statul Român din cauza condițiilor pe care reclamantul le-a suportat în pușcărie.
Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată de Statul Român la Curtea de Apel Constanța.
Potrivit datelor oficiale, reclamantul, în motivarea cererii, a arătat că a fost încarcerat la finele anului 2011.
„Perioada de încarcerare a fost una de tortură împotriva demnității umane“
Astfel, pe parcursul traseului execuțional al pedepsei, reclamantul susține că a fost custodiat în cadrul mai multor penitenciare din țară, situație în care, din cauza condițiilor de detenție, perioada de încarcerare a fost una de „tortură împotriva demnității umane, la care am fost supus și pe care am fost obligat să o suport, constând în:
- Celulă având spațiu insuficient de cazare, în raport de suprafața și volumul acesteia pentru cazarea a 16-32 persoane condamnate.
- Existenţa în camera de încarcerare, a grupului sanitar constând în WC turcesc, care genera în mod constant un miros greu de suportat în cadrul dormitorului, neigienizat corespunzător, lipsit de apă curentă, fiind nevoiți să folosească găleţi cu apă pentru igienizare după folosirea acestuia, apa având-o depozitată în butoi de cca. 200 litri.
- Lângă grupul sanitar se afla improvizat un duş pentru îmbăiere, unde era furnizată apa caldă maxim o oră/zi, timp insuficient pentru asigurarea igienei corporale a tuturor persoanelor custodiate în camera în timpul acelei ore.
- Hrana necomestibilă constând în slănină cu iz de stricat şi rânced, cartofi necurăţaţi, varză murată cu viermi, fasole stricată, conţinând gărgăriţe şi teci uscate, orez nefiert conţinând pietre şi impurităţi.
- Lumina ambientală din încăpere, la 24 de waţi fiind foarte slabă.
- Toate camerele erau prevăzute doar cu un geam pentru iluminatul natural şi ventilarea camerei, dar acesta fiind tot timpul blocat cu pături, nu putea fi utilizat.
- Camerele nu erau prevăzute cu mobilier de servit masa, personal fiind nevoit să servească masa în pat pe o bucată de celofan.
- Îmbrăcămintea şi obiectele personale era nevoit să le ţină în pat şi sub pat, neexistând în dormitor cuier şi mobilier pentru haine.
- Rezerva de alimente o ţinea în pungi de plastic sub pat, deoarece camerele de alimente având perete comun cu grupul sanitar, existau infiltraţii de apă, mucegai, igrasie şi carcalaci, ele neputând fi utilizate în scopul de a păstra şl depozita alimentele.
- Salteaua prezenta un miros urât, fiind ruptă ca de altfel şi păturile cu care se învelea.
- În interiorul dormitorului existau ploşniţe, păduchi şi gândaci, din cauza cărora reuşea să doarmă doar 2-3 ore pe noapte.
- Serviciul de spălătorie efecte, nu funcţiona decât preferenţial.
- Spaţiul de plimbare în curtea de aer era insuficient, nu existau bănci sau foişoare pentru protecţie solară sau intemperii.
- Camerele de deţinere prezentau pe pereţi suprafeţe mari mucegăite, nu erau zugrăvite de perioade foarte lungi de timp, nu erau dotate cu mături şi făraşe, coşuri de gunoi, clor, detergenţi sau soluţii de igienizare pentru camere şi grupuri sanitare
- În grupul sanitar (W.C+baie) se aflau şobolani care pătrundeau în camera de deţinere datorită faptului că uşa nu se închidea, fiind defectă, aceştia mâncând alimentele primite prin sectorul vizit.
- Apa potabilă, datorită instalaţiei sanitare deficitare, prezenta un grad foarte ridicat de impurităţi, miros urât şi gust greu de suportat, neputând fi consumată.
- Apa potabilă avea un program de furnizare stabilit de către conducerea fiecărui penitenciar, din acest motiv nu reuşeau să îşi întreţină igiena personală, să spele veselă, aspect ce conducea la apariţia diverselor boli de piele, afecţiuni stomatologice, bube, râie şi păduchi.
- Temperatura din timpul iernii, în camerele de deţinere nu depăşea 10-12 grade, fiind obligat să stea tot timpul îmbrăcat, şi tot îmbrăcat era nevoit să doarmă favorizându-se astfel apariţia bolilor de piele“.
Din cauza acestor condiţii, conform datelor oficiale, reclamantul a considerat că a fost supus unor „tratamente inumane şi degradante, împotriva demnităţii umane, motiv pentru care a solicitat admiterea acţiunii vizând solicitarea de daune morale pentru perioada de detenţie“.
Tribunalul a admis în parte cererea
Recent, Tribunalul Constanța a admis în parte cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta fiind oligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 20000 lei reprezentând despăgubiri pentru condițiile de detenție.
Solutia pe scurt: Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Respinge excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 20000 lei reprezentând despăgubiri pentru condițiile de detenție. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Constanța.
Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată de Statul Român la Curtea de Apel Constanța.
„Suma de 20.000 lei este necesară și suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral suferit“, spun judecătorii
Potrivit motivării, reclamantul a fost deținut în condiții necorespunzătoare în perioada 13.12.2011–24.07.2012, dată de la care Legea nr. 169/2017 a produs efecte, precum și în perioada 24.12.2019–13.04.2025, totalizând 2163 de zile.
„Dintre acestea vor fi scăzute cele 15 zile din intervalul 09.01.2020–23.01.2020, cu privire la care s-a constatat conformitatea detenției cu normele naționale și cu cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului“, conform motivării.
„Observând durata detenției în condiții improprii, precum și încălcarea concretă a drepturilor sale, derivată din spațiul insuficient raportat la numărul deținuților, tribunalul concluzionează că suma de 20.000 lei este necesară și suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral suferit. În continuare, tribunalul reține că este îndeplinită și cerința existenței legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, cel din urmă fiind rezultatul direct al încălcării obligației pozitive a statului, dedusă din art. 3 al Convenției“, se mai arată în motivarea Tribunalului Constanța.
„În ceea ce privește vinovăția“, mai susțin judecătorii din Constanța, „considerentele expuse pentru analiza excepției lipsei calității procesuale pasive sunt elocvente în sensul că răspunderea statului pentru încălcarea drepturilor consacrate de Convenție este una obiectivă, motiv pentru care nu este necesară examinarea cauzelor care au determinat încălcarea drepturilor reclamantului“.
„Reclamantul, supus la tratamente inumane și degradante în perioada detenției“, arată instanța
Reținând argumentele expuse anterior, Tribunalul Constanța a concluzionat că cererea formulată este întemeiată, însă numai în parte, pârâtul urmând a fi obligat la plata sumei de 20.000 lei reprezentând despăgubiri pentru supunerea reclamantului la tratamente inumane și degradante în perioada detenției.
Așa cum arătam și mai sus, decizia Tribunalului Constanța a fost contestată de Statul Român la Curtea de Apel Constanța.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Foto cu rol ilustrativ.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
