Tribunalul Constanța, anunț de ultim moment în procesul intentat de Cristina Schipor pentru a păstra conducerea DSP! Ce a transmis instanța
Justiție
Magistrații de la Tribunalul Constanța fac un anunț de ultim moment în procesul intentat de Cristina Schipor, fostul director al Direcției de Sănătate Publică din Constanța demisă în urma scandalului decesului unei tinere mămici după ce născuse într-un spital privat din oraș, pentru păstrarea postului!
Judecătorii de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului au anunțat că dosarul, declinat de judecătorii de la Curtea de Apel către cei de la Tribunal, a fost repartizat aleatoriu unui complet din cadrul secției, fiind stabilită data la care va începe procesul.
În acest context, prima înfățișare în procesul intentat de Cristina Schipor pentru anularea ordinului Ministerului Sănătății prin care fusese îndepărtată din funcția de conducere se va desfășura la data de 10 iunie 2026, de la ora 09.00.
Cazul are indicativul 673/36/2025, fiind declinat, așa cum precizam mai sus, de judecătorii de la Curtea de Apel către cei de la Tribunalul Constanța.
În cauză, Cristina Schipor solicită anularea Ordinului nr. 1355 din 23 octombrie 2025, acțiunea fiind promovată în contradictoriu cu Ministerul Sănătății.
Amintim, la mijlocul litigiului se află acțiunea deschisă de Cristina Schipor pentru anularea ordinului ministrului Sănătății de la finele lunii octombrie 2025 prin care aceasta a fost înlăturată de la conducerea Direcției de Sănătate Publică din Constanța, în urma controlului dispus de ministru la spitalul privat Armonia Hospital din Constanța, în contextul tinerei mămici decedate după ce a născut în spitalul privat.
Cererea de suspendare a ordinului, respinsă
Într-un dosar separat, 593/36/2025, în primă instanță, Curtea de Apel Constanța a respins cererea formulată de Cristina Schipor pentru suspendarea executării ordinului de înlăturare din funcție.
Ulterior, Curtea Supremă a confirmat decizia judecătorilor din Constanța de respingere a cererii de suspendare, detalii putând fi accesate aici.
În proces, Mihaela Cristina Schipor are calitatea de reclamant, iar Ministerul Sănătății este pârâtul, obiectul dosarului fiind reprezentat de o cerere de suspendare a executării unui act administrativ emis de minister, în speță fiind vorba despre Ordinul 1355 din 23 octombrie 2025.
„Respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Constanţa.
Pronunţată azi, 11.12.2025 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 11.12.2025“
În ultimele zile din 2025, Cristina Schipor a declarat recurs împotriva acestei hotărâri, astfel că dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, care însă a respins recursul său.
Contactată telefonic la momentul înregistrării dosarului pentru suspendarea ordinului pe rolul Curții de Apel Constanța, Cristina Schipor a făcut următoarea declarație, pentru Ziarul Amprenta:
„Contestația a apărut datorită faptului că Ordinul prin care am fost demisă nu a fost motivat“.
De ce au respins judecătorii cererea de suspendare a ordinului de înlăturare din funcție
În motivarea Hotărârii 262/2025, judecătorii de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța au arătat, printre altele, faptul că afectarea stabilității profesionale sau a imaginiii reclamantei Cristina Schipor nu ar reprezenta argumente privind paguba iminentă ce s-ar produce dacă nu ar fi suspendat ordinul ministrului.
Totodată, judecătorii au vorbit și despre lipsa de motivare a ordinului ministrului invocată în proces de Cristina Schipor prin avocații săi.
Conform Curții de Apel Constanța, „singurul element invocat de către reclamantă care ar justifica în opinia sa îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat ar fi lipsa motivării Ordinul nr. 1355/23.10.2025“.
Judecătorii au arătat că „s-a susţinut că, în raport de prevederile art. 511 Cod administrativ, exercitarea cu caracter temporar de către reclamantă a funcţiei publice de conducere de director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Constanţa dura până la data reluării activităţii titularului postului, dl. (…), motiv pentru care ordinul de încetare a exercitării acestei funcţii înainte de acest termen trebuia motivat“.
Totuși, „Curtea reţine că aceste susţineri sunt nefondate, neavând nici măcar în aparenţă un suport legal“.
Astfel, au explicat judecătorii în continuare, „dispoziţiile art. 511 alin. 1 din Codul administrativ reglementează cine are competenţa dispunerii exercitării funcţiei de conducere temporar vacante şi momentul maxim până la care se va exercita funcţia, respectiv până la reînceperea activităţii în mod legal în cadrul instituţiei a titularului postului, respectiv a conducătorului numit“.
„Nu se precizează nicăieri în cadrul acestei dispoziţii că nu se poate dispune încetarea exercitării funcţiei de conducere temporar vacantă de către un funcţionar anterior respectivului moment şi numirea temporară a altuia şi nici faptul că, dacă măsura încetării se ia anterior revenirii în activitate a titularului postului, ar trebuie motivată în fapt măsura“, au explicat judecătorii.
Aceștia au arătat în continuare că „reclamanta (nr., Cristina Schipor) nu a fost numită în funcţia de conducere de director executiv, nu a susţinut un concurs iar Ordinul nr. 1353/11.05.2022 prin care s-a dispus exercitarea de către aceasta a funcţiei de conducere temporar vacantă de director executiv nu a fost motivat în fapt ci doar în drept“.
„Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în privinţa Ordinului nr. 1355/23.10.2025, fiind excesiv a se pretinde pârâtului (nr., Ministerul Sănătății) o altă conduită privind motivarea actului administrativ faţă de cel prin care s-a dispus exercitarea temporară a funcţiei de conducere de către reclamantă“, se arată înm motivarea hotărârii instanței.
Judecătorii au mai spus că „aşa cum corect a susţinut pârâtul, instituţia reglemenatată de dispoziţiile art. 509 şi urm. Cod administrativ lasă o marjă de apreciere largă instituţiei publice, câtă vreme sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de aceste dispoziţii“.
„Cu alte cuvinte, exercitarea funcţiei temporar vacante de director executiv al DSP Constanţa de către un funcţionar sau altul care îndeplineşte condiţiile legale reprezintă o chestiune lăsată de legiuitor la oportunitatea, aprecierea persoanei competente să facă numirea, respectiv ministrul sănătăţii“, a explicat Curtea de Apel Constanța.
În continuare, instanța a mai arătat că „în ce priveşte condiţia pagubei iminente, Curtea reţine că nici aceasta nu este îndeplinită“.
„Nu pot fi reţinute susţinerile pârâtului privind lipsa de efecte a suspendării ordinului prin prisma faptului că s-a dispus exercitarea temporară a aceleiaşi funcţii de către un alt funcţionar, pentru că, în mod evident, s-ar fi impus repunerea în executare a Ordinului nr. 1353/11.05.2022. Nu pot fi considerate însă ca argumente pentru reţinerea pagubei iminente afectarea stabilităţii profesionale şi a imaginii reclamantei“, au explicat judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal.
„Contrar susţinerilor reclamantei“, au precizat în continuare magistrații, „aceasta (nr., Cristina Schipor) nu a fost revocată din funcţie, reclamanta fiind numită anterior în funcţia de director executiv adjunct, funcţie pe care şi-a reluat-o odată cu punerea în executare a Ordinului nr. 1355/23.10.2025“.
RMăsura din acest ordin este de încetare a exercitării a unei funcţii temporar vacante şi nicidecum revocarea din funcţie, astfel încât nu se poate nici măcar asimila unei aşa zise măsuri sancţionatorii“, a punctat instanța.
„Pe de altă parte, reclamanta nu a invocat o pagubă materială concretă şi iminentă, chestiunea reputaţiei nefiind, în accepţiunea art. 2 lit.ş din Legea nr. 554/2004, un prejudiciu care poate fi considerat o pagubă iminentă“, au concluzionat magistrații de la Curtea de Apel Constanța.
În acest context, Curtea a respins ca nefondată acțiunea deschisă de Cristina Schipor pentru suspendarea executării ordinului ministrului Sănătății.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
DSP Constanța a anunțat suspendarea activității Isis Medical Center SRL. Iată ce spun autoritățile
