Un bărbat din Constanța, trimis în judecată pentru că și-ar fi ȘANTAJAT soția cu imagini intime. IPJ Constanța s-a constituit parte civilă. Vezi aici motivul
Justiție
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța au dispus trimiterea în judecată a unui bărbat din oraș suspectat că și-ar fi șantajat soția cu imagini intime! Mai mult decât atât, conform magistraților, cel în cauză și-ar fi tăiat brățara electronică, dispozitiv pe care trebuia să-l poarte ca urmare a emiterii unui ordin de protecție, la cererea femeii, valabil 12 luni. Pentru că a distrus brățara electronică, Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța s-a constituit parte civilă în dosarul penal în care suspectul a fost trimis în judecată, pentru recuperea prejudiciului.
Facem precizarea, încă de la început, că trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
„Constrângere psihică“
Potrivit surselor noastre, în luna iunie 2025, inculpatul A.A. ar fi transmis mesaje scrise prin care exercita acte de constrângere psihică, respectiv a amenințat-o pe partea vătămată că dacă nu se întoarce la domiciliu, va publica fotografii cu ea dezbrăcată, în vedere obținerii unui folos nepatrimonial injust, respectiv să o determine pe soția sa, care părăsise locuința familiei, să se întoarcă.
„Imagini intime distribuite pe platforma de socializare Facebook“
Mai mult decât atât, inculpatul ar fi prezentat, prin distribuirea în mod public, pe platforma de socializare Facebook, și ar fi trimis mai multor persoane prin intermediul unor aplicații de comunicare, imagini intime cu persoana vătămată în ipostaze nude, femeia putând fi identificată, fără consimțământul acesteia, provocându-i astfel suferințe psihice și aducându-i atingere imaginii sale.
„Amenințări“
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, procurorii îl mai acuză pe inculpat că ar fi transmis mesaje audio și scrise prin care exercita acte de constrângere psihică, respectiv ar fi amenințat-o pe soția sa că dacă nu își retrage plângerile formulate va intra peste ea în casă.
Acuzații procurorilor la adresa inculpatului nu se opresc aici! Cel în cauă mai este suspectat că, în timp ce se afla la domiciliul său, și-ar fi îndepărtat de la gleznă dispozitivul electronic de supraveghere, prin tăierea curelei, încălcând astfel obligațiile dispuse de instanța de judecată într-un dosar ce avea ca obiect emiterea unui ordin de protecție.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Judecătoriei Constanța.
Oricare va fi decizia acestei instanțe, hotărârea va putea fi contestată la instanța superioară, respectiv la Curtea de Apel Constanța.
Consiliere psihologică și ordin protecție emis de Judecătoria Constanța pentru 12 luni
Conform procurorilor, bărbatul se afla sub imperiul unui ordin protecție emis de Judecătoria Constanța, la cerere femeii, pentru o perioadă de 12 luni.
Bărbatul fusese obligat să urmeze consiliere psihologică, să se prezinte periodic, o dată pe lună, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie.
Mai mult decât atât, instanța i-a interzis pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamantași a fost obligat să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
„În temeiul art. 38 alin. 6 din Legea nr. 217/2003, atrage atenţia pârâtului asupra faptului că încălcarea oricăreia dintre măsurile, obligaţiile sau interdicţiile dispuse prin prezentul ordin de protecţie constituie infracţiune, conform art. 47 alin. 1 din acelaşi act normativ“, conform minutei judecătorești.
Decizia Judecătoriei Constanța privind emiterea ordinului de protecție a fost menținut și de Tribunalul Constanța.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
