Un notar din Constanța vrea să scape de interdicția de a-și exercita profesia! Iată despre cine este vorba și cine va lua decizia finală
Justiție
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Serviciul Teritorial Constanța, nemulțumiți de ultima decizie a judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța în dosarul intitulat generic „Fabrica de moșteniri”! Acest dosar a cutremurat justiția din Constanța, atât prin numele și calitățile celor vizați de anchetă, cât și prin măsurile preventive dispuse față de aceștia!
Zilele trecute, Curtea de Apel Constanța a decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu față de Vlad Virgil, pentru o perioadă de 30 de zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Tot Curtea de Apel Constanța a mai înlocuit măsura arestului la domiciliu față de inculpații: Bulgaru Camelia, Deacu Vasile (executor judecătoresc), Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela (notar public), Vlad George și Vlad Marcela cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o durată de 60 zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Mai mult decât atât, judecătorii din Constanța au respinge, ca nefondată, cererea formulată de Joița Botezatu, privind încetarea obligației de a nu exercita profesia de notar, impusă acesteia prin încheierea nr.6/09.07.2025.
Conform portalului instanțelor de judecată, decizia Curții de Apel Constanța a fost contestată până în prezent atât de procurorii DIICOT Constanța, cât și de notara Joița Botezatu.
Conform rechizitoriului DIICOT, Joița Botezatu este suspectată de constituirea unui grup infracțional organizat, de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (în legătură cu imobilul defunctului A.C.), de abuz în serviciu, de instigare la uzurparea funcției, de fals intelectual, abuz în serviciu, abuz în serviciu (în legătură cu imobilul numitului D.D.) și fals intelectual (în legătură cu imobilul numitului D.D.).
Contestațiile vor fi trimise spre soluționare instanței competente, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
Amintim, în dosar, DIICOT Constanța a trimis în judecată 26 de inculpați (dintre care 11 aflați sub măsura arestului la domiciliu, iar unul în stare de arest preventiv).
Printre cei trimiși în judecată se află Vlad Virgil, presupusul lider al grupului, după cum susțin procurorii DIICOT, primarul localității Oltina, Ștefania Cealera, Vasile Deacu, executor judecătoresc, dar și notarii Daniela Stamule și Joița Botezatu.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Constanța.
În prezent, cauza se află în faza Camerei preliminare, procedură la finele căreia judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor și ar putea dispune începerea procesului, însă ar putea, totodată, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau chiar refacerea urmării penale.
Noul termen în faza Camerei preliminare a fost fixat pentru data de 4 martie 2026.
Odată cu trimiterea în judecată a celor 26 de inculpați, DIICOT Constanța a dispus 14 clasări și disjungeri la alte unități de parchet din Constanța, mai multe detalii despre acest subiect putând fi citite AICI
Cât a costat ancheta
Tot potrivit rechizitoriului DIICOT, în cauză rudele celor care ar fi căzut în plasa presupusului grup, solicită daune de peste 600 de mii de euro.
De asemenea, tot prin trimiterea în judecată a cauzei, DIICOT Constanța a solicitat obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în valoare de 280.000 de lei (aprox. 56 de mii de euro).
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa foto: freepik.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
