Veste șoc în piața de ride sharing din România! DNA anunță finalizarea unui dosar mamut. Prejudiciul este enorm

Procurorii ​DNA ​au ​trimis ​în ​judecată ​5 ​administratori/coordonatori ​ai ​unor ​societăți ​de ​ride-sharing! Conform DNA, ​prejudiciu ​total este de ​peste ​67 ​milioane ​de lei.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție anunță, prin intermediul unui comunicat de presă că „dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a cinci inculpați, G.N.M., C.A.V., T.A.C., C.C.N și C.A., coordonatori sau administratori de fapt ai unor societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, precum și a infracțiunilor de dare de mită în formă continuată (G.N.M și T.A.C) și spălarea banilor (G.N.M și C.A.V)“.

Anterior, în cauză s-a dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției inculpaților:

T.G.M., angajat al societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de luare de mită în formă continuată și
C.I.N., angajată a societății deținătoare a unei platforme de ride-sharing, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de favorizarea făptuitorului.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:
În perioada generală mai 2022 – ianuarie 2025, inculpații ar fi coordonat activitatea unor societăți comerciale de transport alternativ de persoane, prin care ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu total de 67.493.417 lei, ca urmare a sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.

Concret, prejudiciul ar fi fost produs prin omisiunea înregistrării în evidența contabilă a 14 societăți comerciale și prin nedeclararea veniturilor impozabile către organele fiscale, pe de o parte, iar de pe altă parte, prin ascunderea sursei impozabile ca efect al neîncheierii unor contracte individuale de muncă și astfel, al plății la negru a salariilor către proprii angajați.

Din probele administrate a rezultat următorul mecanism de acțiune:

În perioada menționată, au fost înființate mai multe societăți de transport alternativ de persoane care, sub controlul și coordonarea celor cinci inculpați, ar fi ajuns să colaboreze cu peste 1000 de șoferi. Șoferii erau atrași de colaborarea cu societățile coordonate de inculpați, deoarece acestora li se oferea posibilitatea de a lucra fără contract de muncă, veniturile obținute fiind astfel semnificativ mai mari. După ce șoferii erau recrutați, acestora li se solicita încheierea, cu societățile controlate de inculpați, a unor contracte de comodat prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către societate – operator de transport; societatea obținea autorizația de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și înscrierea pe platformele de ride-sharing.
După începerea activității, din sumele pe care le încasau de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing, inculpații, care coordonau societățile de transport, opreau un comision între 8 și 12%, iar restul sumelor le erau virate șoferilor. În acest fel, având în vedere că nu erau plătite contribuții salariale, șoferii primeau o indemnizație mai mare decât în mod legal.

După ce erau plătite sumele cuvenite șoferilor, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi retras sumele rămase de la bancomat, însușindu-și aceste sume de bani. Activitatea se desfășura în această modalitate până când societatea intra în atenția organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe altă societate.

Practic, din activitatea de transport alternativ, toate sumele încasate de la clienți (din care platforma își oprea comisionul contractual convenit de 25 %), ar fi fost împărțite între inculpați și șoferi, fără ca bugetul de stat să fi încasat taxele cuvenite (TVA, impozit pe venit, contribuții salariale).

Inculpatul G.N.M. ar fi retras de la bancomat, din contul a opt societăți comerciale pe care le controla suma peste 13 milioane de lei, din care ar fi cumpărat imobile, ar fi deschis un restaurant și un service auto.

În ceea ce privește alte sume de bani din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în perioada martie 2023 – octombrie 2024, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor, inculpații G.N.M. și C.A.V. ar fi efectuat mai multe operațiuni care au presupus creditarea unor societăți comerciale, precum și achiziții și vânzări, între care autoturisme de lux și alte 45 de autoturisme pentru activități comerciale.

Pentru a fi ajutați în diverse probleme apărute în relația cu platforma, inculpații aveau nevoie să aibă legături strânse cu un angajat al platformei. Ajutorul consta în prioritizarea cererilor cu privire la înregistrarea șoferilor în aplicația informatică ori deblocarea conturilor șoferilor înregistrați în aplicație. Astfel, pentru aceste „servicii”, inculpații G.N.M. și T.A.C. ar fi remis inculpatului T.G.M., angajat al platformei, în mai multe tranșe, suma totală de 112.000 lei, respectiv 7.500 lei.
De asemenea, în cursul lunii iulie 2024, inculpatul G.N.M. ar fi fost anunțat telefonic de inculpata C.I.N., angajată a aceleiași platforme, că Direcția Națională Anticorupție a solicitat date cu privire la acesta, iar ca urmare, primul menționat ar fi transmis o mare parte din șoferii care lucrau pe societățile sale către firmele coordonate de inculpatul T.A.C.

Pe parcursul urmăririi penale, în scopul acoperirii prejudiciului produs, în cauză au fost instituite măsuri asigurătorii cu privire la bunuri și sume de bani aparținând inculpaților.

Facem precizarea că inculpații T.G.M. și C.I.N. (care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției) și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupție ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt.

În prezența avocaților, cei doi inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mișcare acțiunile penale și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora.

Față de T.G.M., prin sentința penală nr. 32 din 17.01.2025, Tribunalul București a stabilit o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu amânarea executării pedepsei, iar față de C.I.N, prin sentința penală nr. 761 din 23.06.2025, Tribunalul București a stabilit o pedeapsă constând în plata unei amenzi penale de 25.500 lei.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Sursa foto: freepik.com

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

SURSE Procuror nou în DNA Constanța! Iată cine este și de unde vine