Ucraina ar putea distruge Delta Dunării: Un europarlamentar PSD solicită Comisiei Europene să intervină în problema dragării canalului Bîstroe
Politic
Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene să își prezinte poziția cu privire la planul Ucrianei, după ce a formulat cererea de a include brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și după ce a prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, scrie stiripesurse.ro.
Eurodeputatul Victor Negrescu a menționat că asemenea lucrări, conform experților, ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării.
„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european.
Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale„, a precizat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu.
De asemenea, eurodeputatul a menționat că România și-a arătat constant sprijinul pentru Ucraina, oferind ca măsură excepțională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor încărcate cu cereale, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Federației Ruse asupra acestui stat.
Astfel, reprezentantul României în Parlamentul European a întrebat Comisia Europeană dacă sprijină demersurile Ucrainei privind efectuarea lucrărilor de dragaj pe canalul Bîstroe, cum apreciază impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina și dacă, înainte de a depune cererea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T, autoritățile ucrainene au consultat România.
Încă din anul 2004, autoritățile ucrainene intenționau să efectueze lucrări de dragare pe brațele Chilia și Bîstroe. Acestea aveau rolul de a crea o cale navigabilă alternativă către porturile Dunării de Jos. Lucrările respective au fost declarate de numeroase organisme internaționale ca fiind contrare prevederilor de drept internațional privind protecția mediului.
Potrivit www.romania.europalibera.org, autoritățile din România se tem că Ucraina a început lucrări de adâncire a canalului Bîstroe, pentru a permite navigația vaselor maritime. Ambasada Ucrainei susține că lucrările sunt de întreținere, și nu de adâncime.
Navele fluviale pot tranzita Canalul Bîstroe, în urma unui acord între Ucraina și România, de vara trecută. Șlepurile pot naviga pe un șenal navigabil care are o adâncime de maximum trei metri.
Operațiunea ar permite accesul navelor maritime din Ucraina spre Marea Neagră pe această cale navigabilă.
ARBDD Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea
De asemenea, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare care să aibă în vedere aprobarea unui proiect ce ar viza adâncirea șenalului navigabil al canalului Bîstroe, din Ucraina, a declarat pentru Agerpres, directorul executiv al instituției, Viorica Bîscă.
Ea a mai menționat că adâncirea canalului ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare transfrontalieră, și anume evaluarea impactului transfrontalier a inițiativei asupra habitatelor din rezervație.
„Ce putem spune cu siguranţă este că în zona respectivă se află nişte utilaje. Ce activităţi desfăşoară utilajele respective nu putem preciza. Pot desfăşura activităţi de întreţinere, ceea ce nu înseamnă adâncirea canalului, pot desfăşura alte activităţi, dar noi nu am primit nicio solicitare de aprobare a vreunui proiect. O adâncire de canal ar presupune un proiect de amploare care ar intra pe o procedură de aprobare, respectiv de evaluare a impactului transfrontalier”, a menţionat directoarea Bîscă.
Totodată, reprezentanta ARBDD a afirmat și că Ucraina are permisiunea de a face lucrări de întreținere a canalului, precum în partea românească a Deltei se pot face lucrări de decolmatare, însă a susținut că, adâncirea șenalului navigabil ar afecta debitul Dunării pe partea românească.
„Dacă în momentul de faţă, Ucraina ar începe din nou să sape, evident că impactul nu ar putea fi acceptat de partea românească. Şi aşa ne confruntăm cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă. Dacă la toate acestea s-ar adăuga şi o scădere de nivel cauzată de dragajele din zona respectivă, de o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească, evident că România ar solicita din nou întreruperea unor asemenea lucrări”, a mai spus directorul executiv al ARBDD, Viorica Bîscă, potrivit Agerpres.
UPDATE:
Potrivit www.stiripesurse.ro, un reprezentant al Ministerului Transportului a precizat că lucrările executate de autoritățile din Ucraina nu sunt lucrări de mentenanță, cum a anunțat Ambasada Ucrainei, sâmbătă, 18 februarie 2023.
Cu privire la lucrările executate pe canalul Bîstroe, reprezentantul Ministerului Transporturilor, Alin Șerbănescu a precizat că Ucraina a informat doar cu privire la dragaje de întreținere, însă lucrările efectuate sunt de adâncire a senalului, „ceea ce nu mai înseamnă o simplă întreținere ci modificarea substanțială a adancimilor”.
Surse: www.stiripesurse.ro, www.romania.europalibera.org, www.agerpres.ro
Foto: Facebook ARBDD – Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării
