„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, susțin judecătorii de la Curtea Constituțională în motivarea respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă.
„Curtea afirmă că libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție. Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu”, mai argumentează judecătorii.
Judecătorii CCR mai evidențiază în cuprinsul motivării „regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, susțin judecătorii.
CCR: Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut
Judecătorii Curții Constituționale amintesc și invocă în decizia lor participarea Dianei Șoșoacă la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse la ambasada acestei țări la București:
„Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că «România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!»”.
Astfel, CCR susține că declarațiile publice și participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a nu o lăsa pe Diana Șoșoacă să candideze la funcția de președinte al României, pentru că președintele României trebuie să respecte Constituția și să garanteze calitatea de membru al UE și al NATO.
În argumentația lor, judecătorii CCR mai spun că „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în cauza Labita împotriva Italiei, paragraful 201 sau Hotărârea din 6 decembrie 2022, pronunţată în cauza Kalda (2) împotriva Estoniei, paragraful 39)”.
Motivarea CCR este semnată de șapte judecători și de președintele Marian Enache, însă există și o opinie separată semnată de judecătoarea Iuliana Scântei, numită de președintele Iohannis.
Motivarea judecătorilor CCR poate fi parcursă în cele ce urmează:
Loading...
Reload document
Open in new tab Foto: Facebook
