Anevrismul cerebral și simptomele care trebuie să vă trimită la doctor
Sănătate
Anevrismul cerebral este o „umflatură” ce apare pe peretele unui vas cerebral care hrănește creierul. Anevrismul, ca parte a anomaliilor care pot apărea în funcționarea circulației sângelui și care pot duce la producerea unor accidente vasculare cerebrale, reprezintă o problemă de sănătate majoră.
4% din populație are anevrisme, dintre care 11-12 la 100.000 de locuitori se rup într-un an, într-un raport de trei femei la doi bărbați. Asta înseamnă tot atâtea accidente vasculare cerebrale hemoragice care se pot solda cu efecte invalidante sau chiar cu deces. Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate, la egalitate cu cea oncologică, după cea cardiovasculară.
În cele mai multe cazuri anevrismele cerebrale nu produc simptomatologie. Când sunt de mari dimensiuni, prin efect de compresie pe structurile cerebrale adiacente, aceatea pot produce o serie de simptome: dureri locale la nivelul capului, dilatarea pupilelor, tulburări de vedere, amorțeală și stări de leșin, tulburări de vorbire, sensibilitate la lumina, atacuri de apoplexie, pleoape slăbite și greu de controlat, pierderea conștienței.
Când apar primele semne
Neurologii ne avertizează că în dese rânduri, anevrismele cerebrale fără ruptură care sunt de mici nu prezintă practic niciun simptom. Mai târziu, când sunt afectate structurile de lângă vasul de sânge unde a apărut dilațația, abia atunci apar și primele semne.
De aceea este bine să fiți atenți când simțiți că nu sunteți pe deplin în regulă. De pildă, deveniți confuz, iar starea de conșiență este alterată. Verificați dacă pupila vă este mărită, iar dacă da, atunci mergeți la cel mai apropiat spital.
Nu vă dă pace o durere surdă deasupra sau în spatele unui ochi, prezentați tulburări de vedere, vă cade pleoapa sau chiar fața? Nu trebuie să pierdeți nicio secundă, prezentați-vă la camera de gardă!
Lucrurile stau diferit atunci când e vorba despre un anevrism rupt. Apar dureri severe de cap, vărsături, ceafă înțepenită, fotofobie, până la cele mai grave stări, de leșin sau comă.
Pe lângă stres, unul dintre principalii factori de risc major, spun medicii, este fumatul. De aceea dacă sunteți cumva predispuși sau aveți în familie cazuri de anevrism, cel mai bine ar fi să lăsați țigările pentru totdeauna. De asemenea, e bine să reduceți și consumul de alcool. Mai ales dacă sunteți încă tineri. Pentru că vârsta, de exemplu, înaintarea în vârstă nu o puteți controla.
Alți factori care favorizează anevrismul sunt hipertensiunea, ateroscleroza, dar și traumatismele craniocerebrale.
Sunt două tipuri de tratament pentru anevrism: cliparea lui prin chirurgie deschisă sau embolizarea anevrismului, procedură realizată endovascular. Ambele sunt invazive, iar experții sunt sinceri: cele două proceduri prezintă risc în timpul efectuării lor.
Sursa: www.exquis.ro
