Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie a început, sâmbătă, la ora 00.00, şi se va încheia, în 9 noiembrie, la ora 7.00. În cursa electorală sunt înscrişi 14 candidaţi. Pentru prima dată, românii din străinătate vor avea la dispoziţie trei zile pentru a vota şi pot vota şi prin corespondenţă. Peste 41.000 de persoane au ales această variantă, iar plicurile cu opţiunea lor electorală trebuie să ajungă în România până în 7 noiembrie.

Campania electorală vine cu reguli stricte pe care trebuie să le respecte candidaţii şi partidele care i-au propus.

Toţi competitorii electorali au fost obligaţi de lege să elimine bannerele şi materialele publicitare utilizate în activitatea de promovare până vineri, la ora 24.00, altfel ei vor fi sancţionaţi. În cazul în care aceste materiale vor exista în spaţiul public în campania electorală, se vor putea depune sesizări la birourile electorale judeţene, iar de eliminarea lor se vor ocupa organele de poliţie sau primarii.

În timpul campaniei electorale sunt permise numai afişele cu dimensiunile prevăzute de Legea 334 şi în locurile speciale de afişaj electoral, dispuse prin decizia primarului, alte materiale de propagandă fiind interzise.

Primarii sunt obligaţi ca, până la începerea campaniei electorale, să stabilească, prin dispoziţie, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi.

Un afiş electoral nu poate depăşi dimensiunile de 0,5 metri o latură şi 0,3 metri cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 0,4 metri o latură şi 0,25 metri cealaltă latură. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare. Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii, prevede legislaţia.

Lista candidaților

La alagerile prezidenţiale din 2019 au fost validate 14 candidaturi. Biroul Electoral Central a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea acestora pe buletinele de vot.

1. Klaus Werner Iohannis, susţinut de PNL, actualul preşedinte
2. Theodor Paleologu, susţinut de PMP
3. Ilie-Dan Barna, susţinut de Alianţa 2020 USR PLUS
4. Hunor Kelemen, susţinut de UDMR
5. Vasilica-Viorica Dăncilă, susţinută de PSD
6. Cătălin Sorin Ivan, susţinut de Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
7. Ninel Peia, susţinut de Partidul Neamul Românesc
8. Sebastian-Constantin Popescu, susţinut de Partidul Noua Românie
9. John Ion Banu, susţinut de Partidul Naţiunea Română
10. Mircea Diaconu, candidat susţinut de Alianţa electorală ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România
11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, candidat independent
12. Ramona Ioana Bruynseels, susţinută  de Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
13. Viorel Cataramă, susţinut de Dreapta Liberală
14. Alexandru Cumpănaşu, candidat independent

Care sunt noutăților acestui scrutin prezidențial

În premieră, la aceste alegeri, românii din străinătate vor putea vota pe durata a trei zile, 8, 9 şi 10 noiembrie. În 8 noiembrie, programul de votare este 12.00 – 21.00. În zilele de 9 şi 10 noiembrie se va putea vota între orele 7.00 – 21.00.

În fiecare dintre cele trei zile, programul de vot se poate prelungi până la ora 23.59, dacă sunt persoane la coadă.

Românii din străinătate pot, de asemenea, să voteze prin corespondenţă. Doar 41.003 cetăţeni au ales această variantă şi s-au înscris până la expirarea termenului, în 15 septembrie.

Pentru votul prin corespondenţă, alegătorii primesc acasă, prin poştă, toate documentele necesare şi trebuie să le trimită înapoi pe cele aferente turului întâi până în 7 noiembrie.

Ceilalţi cetăţeni din străinătate vor putea vota la una dintre secţiile de votare care se amenajează.

AEP a aprobat deja, la propunerea MAE, o listă cu 444 de secţii de votare în străinătate. Deocamdată, pentru Franţa au fost propuse 8 secţii, pentru Germania – 84, în Italia – 22, Marea Britanie – 8, Spania – 37 de secţii, însă lista urmează să fie completată.

Vineri seară, MAE a anunţat că a mai transmis AEP propuneri pentru încă 270 de secţii de votare, până la data scrutinului estimându-se că vor exista peste 800 de secţii de votare, aproape dublu faţă de numărul secţiilor amenajate la alegerile europarlamentare.

În ţară, scrutinul se va organiza în 10 noiembrie, între orele 7.00 şi 21.00. ŞI aici, programul de vot poate fi prelungit până la ora 23.59, dacă sunt alegători.

Campania electorală se va încheia în 9 noiembrie, la ora 7.00.

Sursa: www.news.ro

Foto: Inquam

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Introduceți aici numele dvs.