Ce facem în caz de cutremur: regulile de urmat în timpul seismului, dar și ce trebuie să conțină kitul de supraviețuire

Evenimentele nefericite ce au avut loc, la începutul acestei săptămâni, în Turcia și Siria, alimentează una dintre temerile cele mai mari ale românilor: cutremurul. Potrivit unui sondaj comandat de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR), cutremurul este a doua cea mai mare temere a românilor (50%), după incendii (55%), furtună/vijelie (35%), explozie (27%), inundaţii (24%), furt din locuinţe (20%) şi alunecări de teren (14%).

Specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au întocmit un ghid al Regulilor de comportare rațională, individuale și de grup (la locul de muncă, în familie, pe stradă) în timpul producerii unui cutremur:

• păstrați-vă calmul, nu intrați în panică.
• liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.
• preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât, tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite.
• Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări, sub efectul oscilației seismice, este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
• rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușa solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos, iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral, capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
• dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
• nu fugiși pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, pentru a preveni blocarea acesteia în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.
• nu alergați în stradă.
• dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, căramizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.
• acordați primul ajutor persoanelor rănite.
• în cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, cautați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți caută să alarmați, prin diferite metode, vecinii cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dumneavoastră.
• Dacă sunteți în interiorul unei clădiri, rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşiți afară şi nu vă duceţi pe balcon. Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta. Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
• Protejaţi-vă capul şi faţa. Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat. Dacă sunteţi în scaun cu rotile, blocaţi rotile şi protejaţi-vă capul şi ceafa.
• Dacă sunteţi într-un loc public (mall, magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele. Nu ieşiţi afară, unde aţi putea fi rănit. Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă. Când liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.
• Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.
• Dacă sunteți în exteriorul clădirii, adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
• Dacă sunteți într-un vehicul, rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie. Opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.
• Dacă vă aflați pe munte, fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

Ce avem de făcut după terminarea cutremurului:

• Încercaţi în primul rând să rămâneţi calm. Liniştiţi persoanele speriate şi copiii. Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi.
• Dacă în urma producerii unui cutremur aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
• Nu folosiţi telefonul decât pentru a semnala o urgenţă. Puneţi-vă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fiţi rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
• Verificaţi dacă locuinţa a suferit pagube. Verificaţi starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. În cazul în care se constată emisii de gaz, închideţi robinetul de alimentare cu gaz, îndepărtaţi sursele de foc şi deschideţi fereastra.
• Dacă alimentarea cu apă curentă este în continuare disponibilă, umpleţi cada şi alte recipiente, pentru cazurile în care aceasta s-ar putea opri ulterior.
• Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa pentru că nu mai este sigură, nu uitaţi să vă luaţi rucsacul de urgenţă.
• Atenție la scări! Este posibil ca mişcarea seismică să fi afectat rezistenţa acestora. Dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu mai puteţi ieşi din locuinţă, puneţi la fereastră un afiş pe care scrie cu litere foarte mari: A J U T O R !
• Nu folosiţi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
• În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.

Kitul de urgență este  obligatoriu prin lege, în România nu. Specialiştii recomandă ca el să existe în fiecare locuinţă. De asemenea, fiecare familie trebuie să aibă un plan de urgenţă în caz de cutremur, avertizează IGSU.

În caz de un dezastru natural, fiecare membru al familiei trebuie ştie din vreme ce să facă acasă, la şcoală sau dacă seismul are loc când membrii familiei sunt separaţi unul de celălalt. Stabiliţi un loc de întâlnire, în care toată familia să ştie să ajungă.

Rucsacul pentru situaţii de urgenţă trebuie să conţină diverse alimente şi obiecte.

1. Apă: cel puţin 4 l de apă/persoană/zi. Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele. Depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos. Înlocuiţi apa o dată la 6 luni.
2. Alimente compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere: mâncare în cutii de conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiţi, dulceaţă, sucuri, ciocolată, mâncare pentru bebeluşi etc. Dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora.
3. Îmbrăcăminte și încălțăminte pentru fiecare persoană din familie, în funcţie de anotimp.
4. Un sac de dormit sau două pături.
5. O trusă de prim-ajutor care să conțină: medicamentele personale (nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie), analgezice, antiseptice, bandaje, alcool, plasturi.
6. Aparate utile: lanternă cu baterii (în caz că nu mai puteţi folosi lanterna telefonului) şi fluier. Ambele sunt extrem de importante în cazul în care aţi putea fi prinşi sub dărâmături, pentru a putea emite flashuri luminoase, pe care salvatorii să le vadă noaptea şi pentru a fluiera în cazul în care sunteţi prea epuizat ca să strigaţi.
7. Articole de igienă personală: săpun, pastă şi periuţă de dinţi, hârtie igienică. Verificaţi periodic kitul pentru a vedea data de expirarae a alimentelor şi medicamentelor şi înlocuiţi bateriile.
8. Acte: carte de identitate, carnete de asigurări, pașaport, certificat de naștere, numere de telefon importante, bani cash (bacomatele și sistemul bancare ar putea să nu funcționeze).

În cazul unui cutremur, Capitala ar fi cea mai expusă la dezastru: potrivit specialiștilor, pe lista imobilelor din București aflate în Clasa I de risc seismic sunt 380 de clădiri. În 30 de ani după Revoluție au fost consolidate puțin peste 100, deci o medie de 3 clădiri pe an.

Inginerul Mihai Șercăianu, coordonatorul proiectului „Acasă în siguranță”, a declarat, în cadrul  emisiunii „Piața Victoriei” de la europafm.ro că o soluție pentru evitarea dezastrului provocat de un cutremur asupra clădirilor vechi este consolidarea acestora: „Orice consolidare presupune ori înlocuirea unor elemente structurale, ori mărirea dimensiunii ca aspect și rezistență. Dar uneori consolidarea nu este pe placul cetățenilor pentru că uneori se întâmplă să nu mai am o sufragerie de 30 de metri pătrați suprafață; s-ar putea să am o suprafață de 28 de metri pătrați – s-ar putea să pierd din suprafața mea odată cu consolidarea”, a adăugat inginerul la Europa FM.

Sursa foto: Ilustrativ (pixabay.com)

Citește și:

Un nou cutremur în Turcia, cu magnitudinea de 7,7 grade