Cine sunt „hikikomori” și cum i-a influențat pandemia Covid: Peste 1,5 milioane de oameni suferă de acest sindrom

În 1990, în Japonia, apărea termenul de „hikikomori”, „cei care s-au retras”, „izolații” sau care s-au „închis”. În întreaga Japonie, aproape 1,5 milioane de persoane s-au retras din societate, ducând o viaţă ferită, în mare parte limitată între pereţii casei lor, potrivit unui nou sondaj guvernamental.

Unii ies doar pentru a face cumpărături sau pentru activităţi ocazionale, în timp ce alţii nici măcar nu mai ies din dormitoarele lor. Aceştia sunt hikikomorii sau „izolaţii” din Japonia, definiţi de guvern ca fiind persoane care s-au izolat timp de cel puţin şase luni.

Mai mulți factori au contribuit, în timp, la această izolare a japonezilor. Sistemul de educație care pune o presiune foarte mare pe elevi, bullyingul din școli, apoi stresul de la locul de muncă, dar și depresia care cuprinde o parte tot mai mare a populației, alături de pandemia de Covid, toate acestea au înrăutățit lucrurile în timp.

Un sondaj la nivel naţional în Japonia a constatat că, dintre cei 12.249 de respondenţi, 2% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani s-au identificat ca hikikomori, înregistrându-se chiar o uşoară creştere în rândul celor cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani.

Aplicând acest procentaj la populaţia totală a Japoniei, se estimează că în ţară există 1,46 milioane de recluziuni sociale.

Experţii au explicat anterior că fenomenul hikikomori provine adesea din probleme psihologice, cum ar fi depresia şi anxietatea, deşi factorii societali joacă şi ei un rol, de pildă normele patriarhale şi cultura muncii exigente din Japonia.

Dar hikikomori exista cu mult înainte de pandemie şi era legat de o altă problemă iminentă a Japoniei: criza demografică. Populaţia Japoniei a fost în declin constant de la boom-ul economic din anii 1980, rata de fertilitate şi numărul anual de naşteri scăzând la noi minime, recorduri care au fost înregistrate mai mulţi ani la rând.

În acelaşi timp, populaţia vârstnică creşte pe măsură ce oamenii se pensionează, ceea ce înseamnă probleme pentru o economie deja stagnantă, scriu cei de la stiripesurse.ro.