Cristian Rădulescu, directorul Grup Feroviar Român, plasat sub control judiciar pe cauțiune. DNA îl acuză de dare de mită

Cristian Rădulescu, directorul Grup Feroviar Român, a fost plasat sub control judiciar pe cauțiune, în dosarul în care procurorii DNA îl acuză de dare de mită, scriu jurnaliștii de la Agerpres.ro.

Reprezentanții DNA au transmis astăzi, 4 februarie 2026, că măsura preventivă a fost luată față de omul de afaceri începând de ieri, 3 februarie 2026, fiind valabilă pentru o perioadă de 60 de zile.

Acum, afaceristul are la dispoziție trei zile pentru a depune o cauțiune de 500.000 de lei.

Iată comunicatul remis de procurorii DNA:

„În continuarea comunicatului nr. 68/I-36 din 03 februarie 2026, vă aducem la cunoștință faptul că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 03 februarie 2026, față de inculpatul R.C., director general al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Inculpatul va depune în termen de 3 zile o cauțiune în valoare de 500.000 de lei, care va fi consemnată pe numele acestuia, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2025, una dintre societățile pe acțiuni din grupul de firme în care este director și inculpatul R.C., a intrat în procedura de concordat preventiv, motiv pentru care, în dosarul deschis pe rolul instanței, a fost desemnată de către Curtea de Apel București o societate de practicieni în insolvență care să asigure supravegherea activității debitorului, analizarea situației economico-financiare, întocmirea și monitorizarea planului de redresare, precum și relația procedurală cu creditorii și instanța, în vederea implementării măsurilor necesare pentru restructurarea obligațiilor și evitarea stării de insolvență.

Astfel, în perioada iunie 2025 – ianuarie 2026, inculpatul R.C., în calitate de director general al unei societăți din cadrul grupului de firme, i-ar fi promis practicianului în insolvență desemnat, să supravegheze concordatul preventiv al societății (martor în cauză) foloase necuvenite constând în suma de 500.000 de euro, precum și suplimentarea onorariului profesional, în ipoteza deschiderii procedurii de insolvență față de o altă societate din același grup.

Promisiunile ar fi fost formulate în legătură directă cu atribuțiile exercitate de practician, în calitate de administrator concordatar, scopul urmărit fiind urgentarea dobândirii, de către grupul de firme, a unui imobil situat în municipiul București, inclus în activul societății aflate în concordat.

În acest context, inculpatul R.C. ar fi urmărit ca administratorul concordatar să își îndeplinească în mod defectuos obligațiile sale profesionale, în special în ceea ce privește întocmirea planului de restructurare, susținerea apărării în fața judecătorului-sindic, declararea și motivarea apelului împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță, precum și derularea procedurilor de executare silită asupra bunurilor societății.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul R.C. trebuie să respecte o serie de obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României, fără acordul procurorilor D.N.A., și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatului R.C. i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop instituirea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019“.

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

Sursa foto (cu rol ilustrativ): Facebook.com

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Curtea de Apel Constanța, decizie definitivă într-un dosar disjuns mega ancheta DNA din Port