Cum a scăpat de acuzația de șantaj fostul director SOCEP: „Băi, baiete, tu dacă nu semnezi, în 3 zile eşti afară!”

6 ani de procese, 60 de termene și amânări, 176 de părți vătămate (două persoane au și decedat, între timp) și o achitare: așa arată dosarul în care fostul director SOCEP, Daniel Linteș, a fost trimis în judecată, în 2016, pentru șantaj în rândul angajaților societății.

Pe 25.11.2016, începea procesul în dosarul de șantaj al fostului director SOCEP, Daniel Linteș. Potrivit procurorilor, “în perioada iulie 2012 – octombrie 2012, în mod repetat, în calitate de director general al societății, a constrâns persoanele vătămate, salariați, să semneze declaraţii autentice prin care renunţau la drepturi salariale acordate de Tribunalul Constanţa, în valoare totală estimată de cel puţin 1.411.200 lei, sub ameninţarea că, în caz contrar, le va fi desfăcut contractul de muncă.

Procurorii au încadrat faptele la infracțiunea de șantaj. Cum spun magistrații constănțeni că ar fi operat Linteș?

În cursul anului 2010, Sindicatul Personalului Operativ SOCEP a solicitat Tribunalului Constanţa, în numele membrilor de sindicat, obligarea societății la plata unor sporuri salariale (condiţii speciale de muncă, condiţii nocive şi condiţii periculoase). Acţiunea a fost admisă prin sentinţă civilă, instanţa obligând angajatorul să le plătească celor 345 de salariaţi reclamanţi diverse sporuri, cuantificate sub forma unor procente din salariul de bază brut. Sentinţa era definitivă şi executorie.

Pe 10 iulie 2012, SOCEP cerea instanţei să dispună suspendarea provizorie a executării acestei sentinţe civile. Suma datorată salariaților era una enormă: circa 1,5 milioane de euro. Plata acestei sume echivala cu recunoașterea falimentului.

Și, a început tristul spectacol al amenințărilor…

Din plângerea penală formulată de Sindicat rezultă că în acea perioadă, în scopul de a evita plata sporurilor obţinute în instanţă de salariaţi, Daniel Linteș a efectuat o serie de demersuri prin care a constrâns o parte dintre angajaţi să renunţe la drepturile câştigate. Salariaţilor li s-a pus în vedere că refuzul de a semna declaraţiile de renunţare la drepturi va fi sancţionat cu disponibilizarea şi, în anumite cazuri, evacuarea din căminul de nefamilişti al unităţii.

Ulterior, acestea le-a pus în vedere salariaţilor care beneficiau de soluţia pronunţată de Tribunalul Constanţa că au de ales între semnarea declaraţiilor şi pierderea locului de muncă. Fiind nevoiţi să aleagă între cele două ipoteze păguboase, cei mai mulţi salariaţi au renunţat la drepturile câştigate, semnând declaraţii autentice în acest sens, la notar.

Salariaţii intrau singuri în biroul în care se afla notarul public, scopul fiind acela ca martorii să nu se răzgândească şi să nu mai semneze. Declaraţiile au fost întocmite în trei exemplare, unul pentru notarul public şi două pentru societate, salariaţilor nefiindu-le remis nici un exemplar.

Unul dintre martorii la dosar a declarat că mulți dintre colegii săi, care nu semnaseră declarațiile, au fost pe lista disponibilizărilor. Aceasta atrăgea, imediat, și evacuarea din locuința de serviciu.

„Băi, baiete, tu dacă nu semnezi, în 3 zile eşti afară!”

Unui alt martor, Linteș i-a spus: „Băi, baiete, tu dacă nu semnezi, în 3 zile eşti afară!”. În 3 zile omul a şi primit preaviz de concediere, în situaţia în care lucra la unitatea respectivă din 1977 şi mai avea 1 an până la pensie.

Deciziile de concediere erau luate fără ezitare, deși, acestea produceau adevărate drame în familiile lipsite de venituri și chiar fără un acoperiș desupra capului.

Judecătorii au decis, la finalul acestui megadosar, achitarea inculpatului, pentru că a intervenit prescripția răspunderii penale. Și, nu e de mirare, ținând cont că, de la înregistrarea dosarului și până la verdict, au trecut 6 ani: sentința a fost dată de Tribunalul Constanța pe 28 decembrie 2022.

A fost obligat de instanță să achite despăgubiri civile pentru opt persoane – câte 8.000 de lei și unei persoane – 2.000 de lei, ca titlu de daune morale, dar și 14.000 de lei cheltuieli de judecată.

DNA Constanța, inculpatul Daniel Linteș și încă patru persoane din dosar au înaintat recurs, care se va judeca pe 7 septembrie 2023.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.