Decizie de ultimă oră, la Curtea Supremă. Este vizată indemnizația de concediu pentru funcționarii publici

Curtea Supremă de Justiție a României a decis astăzi că indemnizația de hrană nu intră în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă pentru personalul contractual plătit din fonduri publice și, respectiv, pentru funcționarii publici.

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis luni, 16 septembrie 2024, o decizie pentru interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor din Codul muncii vizând concediul de odihnă și alte concedii ale funcționarilor publici și ale personalului contractual plătit din fonduri publice.

Înalta Curte a admis astăzi recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Brașov.

Anterior deciziei de astăzi a Curții Supreme, a existat practică judiciară divergentă la instanțele din țară, inclusiv la nivelul secțiilor Înaltei Curți.

Iată anunțul transmis de către reprezentanții Curții Supreme:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, 16 septembrie 2024, că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici.

“Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 150 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007, cu modificările ulterioare, art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările şi completările ulterioare: Indemnizaţia de hrană reglementată de art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024”, potrivit site-ului instanţei supreme.

(https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=100000000350679)

Curtea de Apel Braşov a solicitat ÎCCJ să se pronunţe asupra următoarei probleme de drept, soluţionată diferit de instanţe: “Dacă – în interpretarea şi aplicarea art. 150 din Codul muncii, art. 7 din HG nr. 250/1992, art. 22 din OG nr. 6/2007, art. 23 din OG nr. 10/2008 – indemnizaţia de hrană, reglementată de art. 18 din Legea nr. 153/2017, intră în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici”.

Problema de drept a creat practică judiciară divergentă la nivelul instanţelor naţionale, inclusiv la nivelul secţiilor civile şi de contencios administrativ ale Curţii de Apel Braşov, cea care a sesizat ÎCCJ. (https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2024/05/sesizare-RIL-1087-1-2024.pdf)

Punctul de vedere al Colegiului de conducere al Curţii Braşov a fost în sensul că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici, sesizând ÎCCJ cu recursul în interesul legii pentru clarificarea problemei de drept.

(Reglementarea legală a competenţei Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii se regăseşte în dispoziţiile art. 97 pct. 2 şi art. 514 – art. 518 din Codul de procedură civilă.

Pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, colegiile de conducere ale curţilor de apel au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.

Decizia ÎCCJ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.)

Sursa foto: Înalta Curte de Casație și Justiție

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Ce judecători de la Înalta Curte intră în Biroul Electoral Central la prezidențialele din 2024