Dosarul Nordis: Laura Ciorbă-Vicol, reacție oficială după arestare
Știrile zilei
Laura Ciorbă-Vicol, deputat PSD, fostul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a României, reacție oficială după arestarea în dosarul Nordis!
Conform portalului instanțelor de judecată, Laura Ciorbă-Vicol a contestat mandatul de arestare emis pe numele său de judecătorii de la Curtea de Apel București, în dosarul Nordis.
Mai mult decât atât, alături de Laura Ciorbă-Vicol, decizia Curții de Apel București a fost contestată și de alți inculpați din dosar.
În dosar au mai fost arestați Poştoacă Gheorghe Emanuel, Poştoacă Florin Alexandru, Poştoacă Nicolae Cristian, Ciorbă Vladimir Răzvan.
Contestațiile formulate în dosarul Nordis vor fi trimise spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
Vezi aici minuta Curții de Apel București.
Amintim că la data de 3 ianuarie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și a Principatului Monaco (63 pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți ( 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, spun procurorii, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
FOTO VIDEO Descinderi DIICOT în dosarul Nordis: zeci de percheziții au loc în România și Monaco
