Fostul director general al SOCEP, acuzat de șantaj. Anunțul Tribunalului Constanța
Știrile zilei
Judecătorii de la Tribunalul Constanța au fixat un nou termen în dosarul (aflat în rejudecare) în care Daniel Linteș, fost director general al companiei SOCEP, este acuzat de procurorii DNA de presupusa săvârșire a infracțiunii de șantaj în formă continuată (176 acte materiale).
Conform portalului instanțelor de judecată, cauza se va afla din nou în atenția judecătorilor de la Tribunalul Constanța pe data de 21 ianuarie 2025.
Oricare va fi decizia Tribunalului Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
„În perioada iulie 2012 – octombrie 2012, în contextul pronunțării unei hotărâri judecătorești prin care o societate comercială a fost obligată la plata către salariați a unor sporuri salariale, directorul general Linteș Daniel, în mod repetat a constrâns mai mulți angajați să renunțe la drepturile câștigate, în valoare totală estimată de cel puțin 1.411.200 lei, prin semnarea unor declarații autentice în acest sens.
În acest sens, dar și în scopul păstrării în patrimoniul societății a sumei respective, inculpatul Linteș Daniel s-a folosit de prerogativele funcției sale privitoare la disponibilizarea salariaților și i-a amenințat pe aceștia că le va fi desfăcut contractul de muncă, dacă nu semnează declarațiile respective.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța“.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
De menționat că în septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Horia Botezatu, notar public, suspectat de fals intelectual în formă continuată (81 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
„În perioada iulie 2012 – octombrie 2012, în contextul pronunțării unei hotărâri judecătorești prin care o societate comercială a fost obligată la plata către salariați a unor sporuri salariale, directorul general Linteș Daniel, a constrâns mai mulți angajați să renunțe la drepturile câștigate, în valoare totală estimată de cel puțin 1.411.200 lei, prin semnarea unor declarații autentice în acest sens.
Astfel, în perioada august 2012 – octombrie 2012, inculpatul Botezatu Horia, în calitate de notar public, a atestat în fals în cuprinsul a 81 de încheieri de autentificare, că angajații respectivi au declarat în fața sa, la sediul biroului notarial, după prealabila lor identificare, că au citit declarațiile de renunțare la drept și au consimțit la autentificarea lor deși, în realitate, aceste persoane au semnat declarațiile de renunțare la drept în fața unor salariați ai compartimentului resurse umane și ai oficiului juridic din cadrul societății respective“.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Constanța.
Prin decizia penală nr. 353 din 08.11.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât condamnarea lui Horia Botezatu la o pedeapsă de 7 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 7 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată.
De asemenea, instanța a dispus desființarea unui număr de 81 de încheieri de autentificare.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
