FOTO VIDEO Aglomerație mare astăzi, de Paștele Blajinilor, în cimitirele constănțene. Mii de localnici i-au pomenit pe cei dragi trecuți la cele veșnice
Știrile zilei
În credința populară, în lunea după duminica Tomei, se sărbătorește Paștele Blajinilor, numit și Paștile morților. Numai că, în fiecare an, constănțenii care în această zi lucrează, aleg să își cinstească morții cu o zi înainte, iar astăzi, cimitirele din Constanța au fost arhipline.
Creștinii ortodocși își pomenesc, an de an, de Paștele Blajinilor, așa cum se cuvine, și rudele care au trecut la cele veșnice.
Oamenii obișnuiesc să dea de pomană fructe, cozonac, ouă roșii, pască, colaci, covrigi, plăcinte cu brânză, carne sau miere, vin roșu, dar și alte preparate tradiționale.
Încă de la primele ore ale dimineții este forfotă în cimitire. Rudele, cu mic, cu mare, încărcați cu pachete cu mâncare, flori și lumânări oferă pomeni celor care sunt în nevoi.
Zeci de preoți slujesc la mormintele celor adormiți scurte slujbe, binecuvântează hrana pregătită special de credincioși pentru a fi oferită în memoria celor care au trecut la cele veșnice.
Așa cum se întâmplă de obicei, cel mai aglomerat a fost astăzi în Cimitirul Central din Constanța.
Mii de oameni au venit, de la primele ore ale dimineții pentru a-și pomeni morții, însă a ajunge până la destinație a fost o adevărată provocare. Poliția Locală a dirijat ore bune circulația pe strada Teodor Burada, dar și pe străzile adiacente:
Anii trecuți, membri ai comunității romilor din Constanța obișnuiau să încingă grătare și să pună mese întinse și îmbelșugate, pentru pomenirea celor trecuți în neființă, însă anul acesta, poliția locală nu le-a mai dat voie.
Chiar dacă au venit pregătiți cu tot ce se cuvine, aceștia au fost îndrumați să părăsească cimitirul dacă nu vor să primească amenzi.
Iată cum arătau mesele de Paștele Blajinilor 2024:
Și în Cimitirul din Viile noi a fost aglomerație:
Ce alte obiceiuri sunt de Paștele Blajinilor
Paștele Blajinilor nu este doar o zi de pomenire, ci și una de conectare spirituală între generații. Este modul în care familiile își arată grija față de rădăcinile lor, duc mai departe tradițiile creștine și aduc lumină și recunoștință în memoria celor dragi.
În această zi nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendenta a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
Potrivit unor povești vechi, scrie româniatv.ro, blajinii provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere.
În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele, scrie www.crestinortodox.ro. Se spune că aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.
Unul dintre obiceiurile legate de această zi este ca bătrânii să dea de-a dura ouă roșii, în amintirea blajinilor. Oamenii mănâncă la iarbă verde și lasă intenționat multe firimituri să cadă pe pământ, întru pomenirea celor morți. În tradiția populară, credincioșii au obiceiul să ciocnească ouă roșii și să mănânce cozonac la mormentele celor decedați, udând mormintele cu vin roșu și lăsând cojile de ouă pe morminte.
Citește și:
