(FOTO) Poarta Albă: Se inaugurează muzeul închinat miilor de deținuți exterminați în timpul lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră

Joi, 25 mai 2023, de la ora 12:00, la Memorialul Poarta Albă va fi inaugurat „Muzeul în aer liber”, închinat deținuților politic exterminați de regimul comunist la lucrările Canalului Dunăre – Marea Neagră, între anii 1949 și 1953.

Evenimentul este organizat de Filiala Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cu prilejul zilei Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor.

Muzeul este alcătuit din 30 de plăci din granit negru pe care sunt gravate numele și datele a 840 de deținuți politic, care au putut fi identificați în arhive, dintre cei 4 – 5000 exterminați la lucrările Canalului Dunăre – Marea Neagră și din 10 plăci din granit negru, dintre care pe 8 plăci este gravat un scurt istoric al canalului din perioada 1949 – 1953, iar pe celelalte două sunt gravate traseul inițial al canalului și o hartă a gulagului din Romania.

În mijlocul aleilor este amplasat „Stâlpul Infamiei”, pe care sunt montate două plăci cu o scurtă prezentare a lui Augustin Albon, ofițer de Securitate, care a introdus în lagărul Poarta Albă tortura la Stâlpul Infamiei.

În partea de Nord, spre canal, este construita o troiță.

„Urmare a eșuării demersurilor și înțelegerilor privind construirea lângă monument a unei mănăstiri, în 2017, Filiala Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, în speranța obținerii de contribuții din partea unor autorități ale statului și/sau ale unor întreprinzători, a hotărât întregirea monumentului cu un muzeu în care să fie expuse plăci comemorative cu numele  deținuților politic exterminați la lucrările canalului și înregistrați în evidențele de stare civilă ale unor localități limitrofe, cu date și informații despre crimele comise de regimul comunist asupra foștilor deținuți politic în anii 1949 – 1953, la lucrările canalului.

Cum nici-o instituție a statului si nici-un întreprinzător nu a răspuns solicitărilor noastre, filiala Constanta a AFDPR a investit, până la epuizare, fondurile economisite exclusiv din cotizațiile și din contribuțiile membrilor noștri, cu speranța că o autoritate sau vreun întreprinzător, când niciun fost deținut politic nu va mai fi în viață, va conștientiza respectul pe care îl datorează celor care s-au jertfit pentru libertatea, credința și demnitatea neamului.

Cei exterminați nu sunt morții noștri, ai celor câțiva foști deținuți politic supraviețuitori. Sunt martiri și eroi ai țării și vor rămâne în memoria și rădăcinile acestui popor. Fără curajul, dorința de libertate și fără jertfa lor, țara ar fi mai săracă, iar poporul, un popor  resemnat.

Dar poate într-o zi, țara va avea conducători bărbați, cu suflet și cu minte pentru țară si vor acorda respect și onoare celor care s-au jertfit pentru libertate și credință și au păstrat demnitatea neamului.

Rugați-va pentru ei!”, transmit reprezentanții Filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

Inscripționarea plăcilor din cadrul „Muzeului in aer liber” și amenajarea acestora, precum și a „Stâlpului Infamiei”, au fost realizate de arh. Andrei Georgescu.

„Amenajarea muzeului a fost făcută la indicațiile şi sub îndrumarea domnului Paul Andreescu, pentru care acesta a fost un proiect de suflet. Au existat unele schimbări ale proiectului inițial, unele texte au fost modificate, au apărut, pe parcurs, date în plus despre victime ale lagărelor de exterminare.

Chiar şi cu un număr mult mai mic al deceselor înregistrate față de numărul real, se poate observa cum sfârşitul iernilor era perioada cu mortalitate mai ridicată din cauza condițiilor de muncă şi de detenție. Din păcate, aceste date sunt sfârşitul brusc al unor poveşti de viață incomplete, pierdute în timp.

Faptul că acele nume sunt acum păstrate în piatră este în totalitate meritul unui om care, la 17 ani, neştiind că poate fi zdrobit de bocancul sovietic, de Miliție, de Securitate, de o cultură a corupției şi a trădării specifice acestei zone geografice, a devenit adult împotrivindu-se lor. Nu s-a îndoit de principiile sale, a rezistat, a supraviețuit. A scris, a construit. Nu doar că i-a învins pe toți, i-a învins pentru totdeauna. Acesta a fost Paul Andreescu. Singurul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut vreodată.”, precizează arh. Andrei Georgescu.

Monumentul Memorial Poarta Albă

Monumentul Memorial Poarta Albă a fost construit în memoria și pentru cinstirea eroilor și martirilor neamului, deținuți politic exterminați de regimul comunist la lucrările Canalului Dunăre – Marea Neagră, între anii 1949 și 1953, pentru că și-au iubit țara, pentru că au apărat credința neamului și pentru că au visat ca noi să trăim demni într-o țară liberă.

Lucrările la Monumentul Memorial Poarta Albă au început în 1999, iar în anul 2000 a avut loc sfințirea.

Locul ridicării lui este la jumătatea Drumului Morții, în aproprierea celui mai mare lagăr de exterminare ce a funcționat de-a lungul canalului, nu departe de locurile unde, în gropi comune, fără cruci și fără lumânări, neștiuți, noaptea, au fost îngropați  cei mai mulți dintre deținuții politic exterminați în acea cruntă perioadă.

Terenul pentru construirea monumentului a fost concesionat de Primăria Poarta Albă, căreia,  în anul 2001, în baza unui Protocol, monumentul i-a fost transferat ca obiectiv memorialistic, istoric, educativ și cultural.

Construirea a fost posibilă datorită Filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și contribuției Consiliului Județean Constanta, ce a avut loc în baza unui Protocol semnat de Stelian Duțu, președintele de atunci al Consiliului Județean Constanta și regretatul Paul Andreescu, fost deținut politic și președintele Filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. La construirea monumentului un aport deosebit la avut S.C. Construcții Nuclearo – Electrice Cernavodă.

Cu o înălțime de 24 de metri, monumentul este format din 9 module sub formă de cruce, fiecare modul având inscripționat cu litere de bronz denumirea principalelor lagăre de munca existente de-a lungul canalului.

Proiectul monumentului aparține arh. Teodor Ion și a fost executat după un desen al arh. Ioan Pușchilă, fost deținut politic.

„Poate copii nepătrunşi de uitare, / Veni-vor aici, pe drumul spre mare, / La semn ridicat sub formă de cruci / Ofrande şi flori să v-aducă şi  rugi”, Paul Andreescu.