FOTO Vezi aici cum arată păstrăvul curcubeu, denumit somonul de Marea Neagră! Rezultate impresionante obținute de cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa
Știrile zilei
Specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa au făcut publice rezultatele cercetărilor de creștere a păstrăvului curcubeu în apă marină, după un an de muncă asiduă.
Supranumit „somonul“ de Marea Neagră, păstrăvul curcubeu a trecut cu bine de schimbarea bruscă a salinității, de la apă dulce, la o salinitate de 15 la mie, dar și de diferența de temperatură relativ mare, de la 10 grade Celsius la 15 grade Celsius.
Astfel, potrivit cercetătorilor de la INCDM Grigore Antipa, toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres.
„Creșterea înregistrată în RAS (nr., sistemul recirculat marin) a fost susținută, păstrăvii multiplicându-și biomasa inițială de peste 40 ori , atingând, după 1 an în apă marină, biomase medii de peste 1.600 g, valori excelente“, au subliniat cercetătorii.
„În contextul interesului operatorilor economici de o amplasă viitoare flotantă la litoralul românesc, precum și al evoluțiilor moderne din industria hranei pentru organisme acvatice, cercetarea noastră a vizat o mai bună înțelegere a factorilor limitativi pentru creșterea păstrăvului-curcubeu în apa Mării Negre“, au transmis reprezentanții INCDM Grigore Antipa.
Aceștia au explicat că au fost transferate loturi de puiet de Oncorhynchus mykiss (biomasă medie de 35 g) oferit de Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu direct în sistemul recirculant marin (RAS) al INCDM în luna noiembrie 2024.
Iată principalele observații ale cercetătorilor de la Grigore Antipa:
- În ciuda schimbării bruște a salinității (de la apă dulce la 15‰) și a diferenței de temperatură relativ mare (de la 10°C la 15°C), toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres.
- Pe durata experimentului, am înregistrat mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât și pe toată durata monitorizată.
„Utilizarea sistemului RAS modern a asigurat un control optim al parametrilor de mediu. Referitor la toleranța la temperatură, am constatat că indivizii de O. mykiss încep să modifice comportamentul când apa depășește 22°C, refuzând complet hrănirea la o temperatură de 24,5°C“, au transmis reprezentanții INCDM Grigore Antipa.
În continuare, aceștia au spus că „salinitatea, pe de altă parte, nu a fost deloc problematică, valoare constantă de 14-16‰ fiind optimă pentru creșterea susținută, fără șoc osmotic ca urmare a transferului brusc. Valorile oxigenului dizolvat (saturabilitate medie 65%) și ale pH-ului (medieînregistrate în timpul experimentului au fost bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu“.
„Creșterea înregistrată în RAS a fost susținută, păstrăvii multiplicându-și biomasa inițială de peste 40 ori , atingând, după 1 an în apă marină, biomase medii de peste 1.600 g, valori excelente“, au subliniat cercetătorii.
„Nu am documentat probleme majore de bunăstare animală sau sănătate a peștilor, fiind înregistrată doar ocazional afecțiune denumită «water belly» (boală caracteristică salmonidelor crescute în apă sărată, ce se manifestă prin mărirea excesivă și umplerea stomacului cu apă). Hrănirea a fost oprită pentru o zi și, ulterior, balonarea a scăzut și în cele din urmă a dispărut, peștii afectați recuperându-se complet“, au mai spus biologii marini.
Reprezentanții INCDM au mai punctat că „furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de «somonare», exemplarele având o colorație a cărnii caracteristică roz intens, care le crește atractivitatea comercială“.
„Echipa de acvacultură a INCDM va continua colaborarea susținută cu mediul privat, prin oferirea atât de informații de specialitate, dar și prin noi experimente!“, au mai transmis reprezentanții institutului.
Sursa info & foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
