FOTO VIDEO Emil Constantinescu, prezent la vernisajul dedicat patrimoniului dobrogean, organizat la Muzeul de Istorie din Constanţa
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanţa și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului organizează astăzi, de la 11.00, vernisajul expoziției Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei, care va avea loc la sediul din strada Arhiepiscopiei, nr. 7.
Expoziția este dedicată valorilor patrimoniului național din cele două județe ale Dobrogei.
Constanța și Tulcea și cuprinde cinci secțiuni:
- Expoziția este dedicată promovării valorilor patrimoniului național din județele Constanța și Tulcea și va fi structurată în cinci secțiuni principale:
- Patrimoniul cultural construit: Această secțiune va evidenția principalele monumente istorice și arhitecturale din regiune, ilustrând diversitatea stilurilor și influențelor istorice.
- Patrimoniul cultural imaterial al etniilor dobrogene: Oferă o privire asupra tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor transmise de-a lungul generațiilor în Dobrogea.
- Patrimoniul biologic – biodiversitate și ecodiversitate: Explorează diversitatea faunei și florei din regiune, subliniind importanța conservării acestora pentru viitor.
- Patrimoniul geologic – geodiversitate: Prezintă formațiunile geologice semnificative din Dobrogea și impactul lor asupra peisajului și resurselor naturale.
- Patrimoniul cu dublă valență, culturală și naturală: O secțiune specială care evidențiază interacțiunea și influența reciprocă între aspectele culturale și naturale ale patrimoniului dobrogene.
La eveniment participă și fostul președinte al României, Emil Constantinescu.
În debutul evenimentului, Delia Cornea, directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța, a vorbit despre trei apariții editoriale importante. Prima este un volum dedicat tezaurului descoperit întâmplător la Tomis în 1962, considerat reprezentativ pentru moștenirea antică a orașului. A doua lucrare, Cronica cercetărilor arheologice din România, evidențiază densitatea ridicată a săpăturilor arheologice din zona Constanței, considerată un spațiu al civilizațiilor suprapuse. Cea de-a treia carte, scrisă de autorul prezentării, este dedicată plajelor și cazinourilor din Constanța și este oferită cu bucurie publicului, cu invitația de a explora zona peninsulară sub îndrumarea sa.
Delia Cornea: „Este o carte pe care am scris-o cu drag și v-o ofer cu mare bucurie!”
„Tezaurul descoperit la Tomis a fost găsit sub semnul norocului, în 1962, după ani întregi de cercetări eșuate, pe care le evităm și noi acum. Sper că vă va plăcea acest volum, care reprezintă, practic, toată moștenirea noastră antică, tot ce înseamnă Tomisul de altădată. Cea de-a doua carte este Cronica cercetărilor arheologice din România. Anul acesta am observat, din această lucrare, că zona Constanței este, în general, un univers al civilizațiilor suprapuse. Aici avem — ca să spun așa — cea mai mare densitate de cercetări arheologice, atât preventive, cât și sistematice, din întreaga țară. Sper ca în paginile acestui volum să regăsiți informații foarte interesante. Iar cea de-a treia apariție editorială, sub egida Muzeului, este o carte pe care am scris-o cu drag și v-o ofer cu mare bucurie. Este dedicată plajelor și cazinourilor din Constanța„, a spus Delia Cornea, directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța.
Adresându-se fostului președinte al României Emil Constantinescu, Delia Cornea i-a oferit volumul i-a spus că dorește să-i fie ghid prin peninsulă și pe faleză.
Cu ocazia vernisajului, Emil Constantinescu a evocat cele șapte decenii de activitate în învățământul superior și cercetare, dar și legătura afectivă începută în anii ’50 cu orașul Constanța, printr-o practică studențească. Subliniind rolul esențial al muzeelor ca păstrătoare ale memoriei culturale, el prezintă bilanțul activității Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, pe care îl conduce de opt ani. Într-o epocă în care imaginea domină cuvântul scris, institutul a reușit să se adapteze și să exprime rezultatele cercetării prin mijloace vizuale accesibile. Cu toate că România ocupă ultimul loc în UE la finanțarea cercetării, institutul a reușit să atingă excelența internațională, fiind recunoscut ca Centru de Excelență al Academiei Mondiale de Știință și Arte.
Emil Constantinescu: „Am intrat într-o societate în care imaginea a ajuns să conteze mai mult decât cuvântul scris”
„Mulțumesc, doamnă directoare, mulțumesc colegilor mei și tuturor celor care sunt interesați de acest eveniment, celor care au venit să vadă expoziția. Sunt deosebit de bucuros să văd aici tineri — prezența lor mă încurajează. Anul acesta se împlinesc 70 de ani de când am intrat la Universitatea din București. De atunci și până astăzi am rămas implicat în învățământul superior și în cercetare. Încă din primul an de facultate, am efectuat o practică la Constanța, și de atunci a început relația mea de suflet cu acest oraș, cu istoria, arta și știința pe care le reprezintă. Mă bucur că ne aflăm într-un muzeu — spațiu al memoriei culturale —, locul cel mai potrivit pentru a prezenta un bilanț al activității Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în cei 8 ani de existență. Am intrat într-o societate în care imaginea a ajuns să conteze mai mult decât cuvântul scris. Ne-am adaptat la acest context și am încercat să exprimăm prin imagini esența activității noastre, cu atât mai mult cu cât un institut de studii avansate creează concepte și funcționează la cel mai înalt nivel al comunității științifice. Rolul meu aici este, în primul rând, să prezint oamenii care au contribuit la realizarea acestei expoziții, în mod special pe domnul profesor Dan Ligorescu, colegul meu de decenii. Țin să vorbesc despre el într-un moment în care cercetarea științifică în România este pusă sub semnul întrebării, în special din cauza lipsei de sprijin financiar. Din păcate, România se află într-unul dintre cele mai rușinoase momente pentru cultură și știință din istoria sa, ocupând ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul finanțării cercetării. Cu toate acestea, prin activitatea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, am reușit să situăm cercetarea românească pe harta internațională, la cel mai înalt nivel. Am publicat recent o carte — „România în elita academică mondială” — un titlu provocator, poate. Mulți se întreabă: „Noi? România? Cum am ajuns acolo?” Ei bine, această recunoaștere nu vine dintr-o simplă autodefinire, ci din statutul oficial al institutului nostru: suntem Centrul de Excelență al Academiei Mondiale de Știință și Arte. Această Academie Mondială este cel mai înalt for de consacrare a cercetării științifice pe plan global. A fost fondată în 1949, imediat după al Doilea Război Mondial, de unii dintre cei mai mari savanți și intelectuali ai epocii: Albert Einstein, Robert Oppenheimer, John Bernal, Yehudi Menuhin, alături de alți gânditori care au pus bazele celor mai importante instituții globale din domeniile științei, sănătății, culturii și religiei. Einstein și Oppenheimer, care proveneau de la Institutul de Studii Avansate de la Princeton, au fost conștienți, odată cu izbucnirea războiului, de nevoia de a construi o comunitate internațională a științei, în care valorile umaniste și științifice să se unească în beneficiul umanității”, a menționat Emil Constantinescu.
În cadrul intervenției sale, profesorul Dan Grigorescu a vorbit despre rolul dezbaterii și al controversei constructive în cercetarea științifică, subliniind că ideile solide se formează prin confruntarea de perspective, nu prin acceptare pasivă. Mulțumește colegului pentru introducere și remarcă atmosfera caldă creată între vorbitori și public. De asemenea, s-a adresat tinerilor, încurajându-i să urmeze calea cercetării, în ciuda dificultăților și a lipsei beneficiilor materiale imediate, deoarece satisfacțiile profesionale și intelectuale sunt unice.
Profesorul Dan Grigorescu: „Cercetarea nu aduce niciodată bani mulți. Dar atunci când este făcută cu seriozitate și pasiune, aduce împliniri!”
„Prezentarea, pentru care îi mulțumesc colegului meu (Emil Constantinescu), trebuie însă completată cu o precizare: relația noastră în dezbaterea științifică nu este întotdeauna una de acord și apreciere totală, ci adesea de controversă. Și exact asta este esențialul. Așa se construiește cu adevărat ceva durabil: nu prin acceptare pasivă, ci venind cu idei, schimbând, comparând și cântărind ce este mai bun. Așa s-au făcut lucrurile importante. Cuvântul colegului meu m-a emoționat. M-a surprins chiar. Mi-am dat seama că a reușit ceva deosebit: a dizolvat acea răceală care, de obicei, se instalează între un vorbitor relativ necunoscut și un public aflat în expectativă. Deja simt că s-a creat o atmosferă de comunitate între noi și sper ca ceea ce dorim să vă transmitem să nu rămână doar niște cuvinte, ci să devină elemente de reflecție. Poate chiar un punct de plecare în carieră – mă adresez aici tinerilor. Voi aveți nevoie să învățați din experiența celor mai în vârstă ce înseamnă să faci cercetare: să cunoști greutățile, dar și marile satisfacții ale acestui drum. Cercetarea nu aduce niciodată bani mulți. Dar atunci când este făcută cu seriozitate și pasiune, aduce împliniri cum nu oferă niciun alt domeniu. Sigur, provocat de colegul Colimus, trebuie să spun că dragostea mea pentru Dobrogea a început prin descoperirile pe care le-am făcut aici, încă din anii ’70 — deci acum mai bine de 50 de ani. Am descoperit faune marine fosile, vertebrate din Marea Sarmatică: pești, păsări, mici balene. Acestea au fost găsite într-o zonă apropiată de Constanța, până spre Cobadin, în localitățile Credința, Ciobănița. Aceste descoperiri au avut un ecou științific național, dar mai ales internațional. De altfel, în 1975 am fost invitat în Statele Unite pentru a vorbi despre ele. Atunci am înțeles cu adevărat: dacă vrei să realizezi ceva în cercetare, trebuie să perseverezi, să treci peste toate greutățile. Toate verile în care am lucrat erau veri toride. Cine cunoaște zona Cobadinului știe că nu există acolo nici confort, nici umbră, nici condiții prietenoase. Cazarea era dificilă, iar lucrul prelungit, sub soare. Alături de mine au fost mereu studenți. Colaborarea cu tinerii a fost pentru mine esențială și mi-a adus multe realizări. Am continuat acele cercetări și o să vă vorbesc imediat și despre ce a urmat după acele începuturi. Ceea ce am învățat din acele vremuri este că cercetarea se poate extinde dincolo de granițele propriei specializări. Ea poate aduce beneficii reale comunităților. Din 1978, mi-am transferat cercetările în Țara Hațegului, unde se știau existența dinozaurilor. Dar nimeni nu se mai ocupase de ei de peste 50 de ani, de la Franz Nopcsa, marele paleontolog maghiar care îi descoperise și îi făcuse cunoscuți în toată lumea. După Primul Război Mondial și modificarea granițelor, Nopcsa s-a retras, iar lucrările au fost abandonate. Am reluat acele cercetări cu tineri studenți, voluntari. Am continuat vara de vară, timp de 28 de ani, cu mici pauze doar atunci când am lucrat în Statele Unite sau în Canada„, a menționat profesorul Dan Grigorescu.
Daniela Mihai, director adjunct la Institutul Național al Patrimoniului, a evidențiat, în cadrul expoziției dedicate Dobrogei, importanța protejării și promovării patrimoniului cultural și natural din regiune. Proiectul include imagini și informații despre monumente arheologice și naturale propuse pentru includerea în lista UNESCO, precum și despre inițiative educaționale precum Școala de Vară de la Hârșova, aflată la a IV-a ediție. De asemenea, a fost subliniată valoarea multietnicității Dobrogei și rolul ei în dezvoltarea durabilă a zonei.
Daniela Mihai: „Institutul Național al Patrimoniului își îndeplinește una dintre misiunile sale esențiale: promovarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural!„
„Importanța acestei instituții la nivel național în ceea ce privește prezervarea și promovarea patrimoniului cultural este deosebită, iar Institutul Național al Patrimoniului colaborează cu Muzeul de aici de ani de zile. Vă mulțumesc! În primul rând, vă mulțumesc pentru invitația de a fi alături de dumneavoastră în acest sediu nou. Doamnă director, încă o dată, mulțumiri. Domnule președinte, domnilor profesori, stimați invitați. Despre această expoziție vreau să spun doar câteva cuvinte: este dedicată frumuseții Dobrogei. Dumneavoastră, cei care trăiți aici, știți foarte bine că Dobrogea este un pământ binecuvântat, care are foarte multe de oferit, de promovat și de protejat. Institutul Național al Patrimoniului își îndeplinește, prin acest proiect expozițional și de documentare, una dintre misiunile sale esențiale la nivel național: promovarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Am răspuns acestei abordări holistice a cunoașterii patrimoniului cultural și natural prin inițiativa Școlii de Vară de la Hârșova, aflată anul acesta la ediția a IV-a. Tineri masteranzi și pasionați de patrimoniu vin, an de an, pentru a descoperi, învăța și înțelege importanța acestui loc – Cetatea Carsium și orașul Hârșova în ansamblu. La momentul lansării sale, această școală de vară era singura din județul Constanța dedicată în mod direct patrimoniului. Nu știu dacă între timp au apărut și altele, dar sper din tot sufletul să nu rămână singura. Școlile de vară joacă un rol esențial în atragerea tinerilor către acest domeniu – unii dintre ei vor deveni cercetători, specialiști, oameni dedicați protejării memoriei culturale. De asemenea, o parte dintre panourile din expoziție reprezintă monumente arheologice sau naturale ce urmează să fie incluse în dosarul de nominalizare a Limesului Dunărean ca sit UNESCO. Se lucrează la documentație, iar toate aceste cetăți sunt deja pe lista tentativă. Cred că, în acest moment, o delegație a INP se află la Paris, la conferința internațională UNESCO. Un alt element important punctat în expoziție este multietnicitatea – o trăsătură definitorie pentru Dobrogea. Sperăm că ea va continua să fie valorizată în proiectele de promovare a monumentelor istorice și a moștenirii culturale locale, pentru că modernizarea Dobrogei s-a construit prin contribuția oamenilor aparținând mai multor etnii”, a declarat Daniela Mihai, director adjunct la Institutul Național al Patrimoniului.
Citește și:
