FOTO VIDEO Incursiune în reperele identitare dobrogene, de Ziua Etniei Tătare, la Constanța. Evenimentul organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România continuă vineri cu un spectacol

Evenimentul dedicat Zilei Etniei Tătare a debutat astăzi, 12 decembrie, cu o conferință în cadrul căreia au fost derulate patru comunicări cu tema „Repere identitare dobrogene 13 decembrie sărbătoarea etniei tătare din România”, realizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie și științe Politice din cadrul Universității Ovidius.

La evenimentul de astăzi, a cărui gazdă a fost Gelil Eserghep, președintele UDTTMR, au participat numeroși membri ai comunității musulmane din Constanța, dar și Muftiul Cultului Musulman, Iusuf Muurat, Ozan Çakir – Consulul General al Republicii Turcia la Constanța, deputatul UDTTMR – Amet Varol.

Cei prezenți la evenimentul deosebit au putut admira o expoziție de fotografii din albumul lansat recent de Metin Omer publicat în trei limbi – română, turcă și engleză care cuprinde peste 200 de fotografii inedite despre viața culturală viața politică viața de zi cu zi a tătăilor din Dobrogea în perioada intermedică.

„Principala sursă a acestor fotografii este o colecție privată. În anii ’30, un club de tătari din Turcia a vizitat comunitatea tătară din România, iar unul din membrii acestei delegații, fiind pasionat de fotografie, a făcut mai multe fotografii în aproape toate comunitățile de departat din regiune. 

Această arhivă personală a fost pierdută o perioadă de timp noi am reușit să o identificăm și să o scoatem la lumină și nu numai că prezentăm publicului larg aceste fotografii, dar am încercat să și explicăm ce reprezintă ele, să spunem povestea a ceea ce a ajuns să fie cunoscut pentru tătari ca Mișcarea Națională Tătară Crimeană, a cărei centru a fost în perioada interbelică în România”, ne-a declarat Metin Omer.

Președintele UDTTMR, Gelil Eserghep, gazda evenimentului din această seară a vorbit despre importanța Zilei  Etniei Tătare, sărbătorită, de curând pe 13 decembrie:

„În contextul vremurilor pe care trăim în aceste clipe, vreau să sublimiez faptul că este singura țară în care există ziua etnii tătare. Ziua etnii tătare există doar în România. Noi suntem atât de bucuroși că am rămas aici pe aceste medeaguri, și că trăim în România.

Nu mai există niciun tătar în aceste zone, nu mai există niciun musulman – în zonele ilustrate în fotografiile pe care le vedeți în expoziție. Nu vrem să vină din nou asemenea perioade, vrem să trăim în pace și din liniște aici, pe aceste pământuri, și mulțumesc din suflet strămoșului care a ales să rămână aici.

Am o nostalgie legată de faptul că sunt atâția membri ai comunității noastre care au plecat. Vă zic și la un singur exemplu în zona Ischisei sunt peste 300.000 de tătari plecați din România. Și urmașii celor plecați din România (…)

Faptul că avem o zi a noastră, faptul că este legiferată – există o lege, și faptul că suntem sprijiniți de autoritățile locale, este foarte important pentru noi.

Acest eveniment, de exemplu de astăzi, și cel de mâine are loc cu sprijinul Primăriei Municipiei Constanța”, a precizat Gelil Eserghep.

Conferință Ziua Etniei Tătare 2024

Aspecte inedite din istoria tătarilor

Comunicările de astăzi au fost susținute de conf.univ.dr. Daniel Citiriga – decanul Facultății de Istorie și Științe Politice (Universitatea Ovidius), Dr. Ovidiu Cristea – Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Universitatea Ovidius), Dr. Metin Omer – Universitatea Ovidius și Dr. Michal Wasiucionek – Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Universitatea Ovidius).

Cu un discurs captivant, renumitul medievist dr. Ovidiu Cristea, cercetător la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, a scos în evidență în prelegerea sa importanța cunoașterii și conștientizării faptului că, deși relațiile medievale dintre români și tătari sunt puse, de regulă, sub semnul tensiunilor, acestea nu au fost caracterizate exclusiv prin prisma conflictelor.

În opinia istoricului Ovidiu Cristea, „relațiile dintre români și tătari au fost mult mai complexe motiv pentru care ar merita studiate mai atent anumite lucruri cunoscute, dar care au rămas exploatate superficial”. Rămânând în aceeași notă, istoricul a amintit aici și faptul că „foarte mulți cercetători admit că la geneza Țării Românești și a Moldovei a stat și puterea tătară”.

Cel de-al doilea invitat a fost dr. Michal Wasiucionek – cercetător la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” care a vorbit despre rolul pe care l-a jucat Hanatul Crimeei în răspândirea unui semn al puterii peste granițe confesionale, elementul analizat fiind „tughra (tuğra)” care reprezintă monograma sultanilor otomani.

Prin intermediul celei de-a treia prelegeri, susținute de dr. Metin Omer, cercetător la Universitatea „Ovidius” din Constanța, s-a făcut trecerea la perioada modernă, tema abordată fiind fondarea primului stat modern tătar, respectiv Republica Populară Crimeea, la data de 13 decembrie 1917.

În cadrul conferinței, Metin Omer a vorbit și despre felul cum a influențat parcursul ulterior al tătarilor crearea acestui stat tătar crimeean care a avut o existență foarte scurtă.

„Vorbim despre influența pe care a avut o unul dintre cei mai importanți scriitor de etnie tătară _Mehmet Niyazi el care a adus în conștiința cetățenilor cultura tătară. El e creatorul sintagmei „insula verde” – Crimeea,care este de fapt este o peninsula, este cel care a promovat trimiterea fetelor în școli. El este și personaj al romanului Karasu în care este prezentat ca un intelectual dezamăgit de unde se afla comunitatea”, a spus Metin Omer în cadrul conferinței.

Conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, a încheiat seria prelegerilor aducând în fața publicului aspecte inedite din una dintre cele mai recente cercetări ale sale, Crucea Roșie în România, la finalul celui de-al doilea Război Mondial și legătura acestei organizații cu un mic sat dobrogean format în cea mai mare parte din etnici tătari.

La finalul evenimentului, președintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, le-a mulțumit invitaților pentru contribuția esențială la studiul istoriei tătarilor din România și le-a înmânat, în semn de apreciere, câte o plachetă aniversară.

Conferință Ziua Etniei Tătare 2024

Printre cei prezenți, la conferință s-au aflat și deputatul UDTTMR Varol Amet, muftiul Muurat Iusuf, subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Dincer Geafer.

Prezent la eveniment, noul consul general al Republicii Turcia la Constanța, Ozan Çakır, a felicitat comunitatea tătară din România cu prilejul Sărbătorii Etniei Tătare.

„Tătarii sunt membri importanți ai familiei turcice, iar istoria lor seculară s-a desfășurat în armonie cu arealul geografic în care au trăit. În cele trei luni de când mă aflu în România, în toate vizitele pe care le-am efectuat în toate instituțiile publice, cât și în mediu privat, m-am întâlnit cu etnici tătari și am văzut că sunt oameni de succes, au cariere importante, ceea ce arată că sunt foarte bine integrați, că sunt cetățeni de nădejde ai acestei țări”, a mai declarat noul consul general al Republicii Turcia la Constanța.

Vineri, 13 decembrie, de la ora 17.00, la Centrul Multifuncțional „Jean Constantin” are loc un spectacol artistic susținut de ansamblurile de dansuri tradiționale tătărești aparținând organizațiilor locale ale UDTTMR și un moment de recitare de poezii în limba maternă interpretate de elevii care frecventează cursurile de limbă tătară.

De ce a fost aleasă ziua de 13 decembrie, Ziua Etniei Tătare

Alegerea zilei de 13 ca dată oficială pentru sărbătoare are legătură cu evenimentul din 13 decembrie 1917, când parlamentul tătarilor crimeeni (Qurultay) a proclamat Republica Populară Crimeea.

În urma revoluţiei bolşevice din octombrie 1917, tătarii crimeeni s-au mobilizat pentru a-şi lua destinul în propriile mâini.

A fost convocat Congresul Tătarilor Crimeeni (Qurultay) care a avut drept obiectiv fundamental organizarea structurilor politice şi administrative menite a duce lupta pentru autodeterminare şi proclamarea unei republici tătare crimeene, independente. Aceasta era în conformitate cu aspiraţiile tătarilor crimeeni care, după anexarea Crimeei de către Imperiul Rus în anul 1783 şi dezintegrarea Hanatului, fuseseră deposedaţi de toate drepturile în propria ţară.

În condiţiile dificile ale Primului Război Mondial, Qurultay-ul a decis organizarea primelor alegeri pentru Parlamentul Naţional. Au fost aleşi 76 deputaţi, între care se aflau şi 4 femei. Convocat în prima sa sesiune în data de 13 Decembrie 1917, Parlamentul a elaborat Constituţia, iar la 26 Decembrie a proclamat Republica Democrată Crimeea.

La conducerea republicii tătare a fost ales Numan Çelebi Cihan, unul din liderii de excepţie ai tătarilor crimeeni.