FOTO VIDEO Sulina, între un sezon turistic dificil și farmecul unei Delte descoperite în ritm lent. Cât costă o vacanță și ce experiențe îi așteaptă pe turiști și în extrasezon
Economie
Instabilitatea economică, scumpirile și temerile generate de războiul din Ucraina au pus presiune pe turismul din Sulina în 2026. Deși rezervările se fac tot mai târziu, iar sejururile sunt mai scurte, destinația continuă să atragă familii, pescari, iubitori de natură și turiști străini interesați de experiențe autentice. De la plaja cu nisip fin și gastronomia pescărească până la excursiile cu caiacul și bicicleta, Sulina își caută locul într-un turism care pune accent pe liniște, experiențe și colaborarea dintre operatorii locali.
Sezonul turistic 2026 a fost unul dificil pentru operatorii din Sulina, pe fondul incertitudinilor economice și al temerilor provocate de războiul din Ucraina.
Chiar dacă lunile iulie și august au adus un grad ridicat de ocupare pentru unele unități de cazare, începutul sezonului a fost timid, turiștii au devenit mai prudenți cu banii, iar rezervările de ultim moment au înlocuit tot mai des planificarea vacanțelor cu luni înainte.
În același timp, Sulina rămâne o destinație aparte pe litoralul românesc, unde plaja, Delta Dunării, gastronomia locală, patrimoniul istoric și evenimentele culturale se completează cu posibilitatea de a descoperi natura departe de aglomerația stațiunilor clasice.
Corina Davidov, reprezentanta Pensiunii Perla Sulina, și Călin Ene (Sulina Fabuloasă), ghid de activități outdoor și promotor al turismului lent prin proiectul „Sulina Fabuloasă”, au stat de vorbă, într-o zi frumoasă de toamnă, cu Ziarul Amprenta, și au discutat despre două perspective complementare asupra turismului din zonă: provocările economice ale unităților de cazare și oportunitățile oferite de experiențele în natură.
Un sezon dificil, cu rezervări de pe o zi pe alta
„Dificil, foarte dificil”, așa descrie Corina Davidov sezonul turistic din 2026.
Potrivit acesteia, incidentele asociate războiului din Ucraina și informațiile despre drone au contribuit la creșterea îngrijorării în rândul turiștilor.
Dincolo de temerile legate de securitate, reprezentanta pensiunii consideră că instabilitatea economică și creșterea facturilor au influențat decisiv comportamentul turiștilor.
„Primul lucru la care renunță, atunci când trebuie să-și reducă cheltuielile, este vacanța”, explică aceasta.
Cu toate dificultățile, Pensiunea Perla Sulina a înregistrat un grad de ocupare de aproximativ 90% în iulie și de 100% în august. În schimb, începutul sezonului a fost mult mai slab, iar rezervările au venit adesea cu foarte puțin timp înainte de sosire.
Dacă în trecut turiștii își planificau vacanțele din timp, acum mulți preferă să aștepte până când se apropie data plecării. În plus, durata sejururilor s-a redus: de la cinci-șase zile, cât obișnuiau să stea mulți dintre vizitatori, la trei-patru zile.
Pensiunea nu a majorat tarifele în 2026, deși costurile de funcționare au crescut. Corina Davidov avertizează însă că menținerea acelorași prețuri ar putea deveni dificilă în anul următor.
Cât costă cazarea la Sulina și ce pachete pot alege turiștii
La Pensiunea Perla Sulina, tarifele pentru cazare au variat în 2026 între aproximativ 200 și 250 de lei la nivelul minim și 400 de lei la nivelul maxim, în funcție de perioadă și de condițiile pachetului.
Oferta include atât cazare simplă, cât și variante cu demipensiune, care presupun micul dejun și cina, sau pensiune completă. La cerere, prin colaborarea cu parteneri locali, pot fi organizate transferul naval Tulcea–Sulina și retur, precum și excursii în Delta Dunării.
Accesul mai dificil reprezintă însă un cost suplimentar pentru cei care aleg destinația. Spre deosebire de localitățile din Delta continentală, unde turiștii pot ajunge cu mașina, la Sulina călătoria continuă pe apă, după lăsarea autoturismului la Tulcea.
Combustibilul și cheltuielile operatorilor de transport au crescut, astfel că transferurile navale și excursiile ar putea deveni mai scumpe în 2027.
Izolarea are însă și un avantaj: Sulina și-a păstrat o parte din atmosfera care îi atrage pe vizitatorii aflați în căutarea liniștii. Potrivit Corinei Davidov, aproximativ 80% dintre oaspeții Pensiunii Perla sunt clienți fideli, care revin an de an.
Plaja, muzica live și gastronomia, principalele atuuri ale Sulinei
În sezonul estival, familiile cu copii reprezintă o categorie importantă de turiști. Plaja Sulina, cu nisipul său fin și cu un peisaj mai puțin dominat de construcții, este unul dintre principalele motive pentru care aceștia aleg destinația.
Fiind situată într-o zonă protejată, plaja are un caracter diferit de cel al stațiunilor aglomerate. Aici, turiștii caută mai ales relaxare, natură și timp petrecut în familie, iar sejururile pot ajunge la cinci-șase zile sau chiar o săptămână.
Primăvara predomină turismul de weekend și vizitele celor interesați de natură și fotografie. Toamna, Sulina devine o destinație căutată de pescari, care pot rămâne perioade mai lungi, dar și de cei care vor să descopere Delta fără aglomerația verii.
Un element distinctiv al Pensiunii Perla îl reprezintă evenimentele culturale. În timpul verii, terasa găzduiește aproape trei luni de muzică live, cu chitariști, artiști independenți și copii de la școli de chitară. Unii muzicieni călătoresc sute de kilometri pentru a cânta la Sulina, iar alții revin în fiecare an, susținând mai multe spectacole în luna august.
Serile muzicale sunt completate de evenimente mai restrânse organizate primăvara și toamna, în special pentru grupurile de prieteni și iubitorii de folk. Uneori, grupuri de 30-40 de persoane sau chiar mai mari închiriază întreaga pensiune.
În aceste situații, colaborarea cu unitățile de cazare din apropiere devine importantă. Atunci când nu există suficiente camere, turiștii sunt îndrumați către pensiunile vecine.
În ceea ce privește gastronomia, peștele proaspăt rămâne unul dintre principalele atuuri ale zonei.
Meniul Pensiunii Perla Sulina include caras prăjit cu mămăliguță, ciorbe de pește, storceag și specii marine precum chefalul și stavridul. Peștele provine, în măsura posibilităților, de la pescarii locali.
Pentru turiștii care nu preferă preparatele pescărești există și alternative din bucătăria europeană, precum pastele și preparatele din carne. Aprovizionarea se face în mare parte din Tulcea, deoarece piața locală din Sulina nu poate asigura toate produsele necesare.
Excursii la vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Letea și în Golful Musura
Oferta turistică din Sulina nu se limitează la plajă. Prin intermediul operatorilor locali, vizitatorii pot participa la excursii către locuri emblematice ale Deltei Dunării.
Printre cele mai solicitate se numără excursia la vărsarea Dunării în Marea Neagră, unde turiștii pot vedea locul în care fluviul își încheie drumul. Alte destinații căutate sunt Mila 23, Pădurea Letea, Caraorman și Sfântu Gheorghe, alături de plimbările pe canalele din apropierea Sulinei.
Pentru pasionații de fotografie, Golful Musura oferă peisaje spectaculoase, mai ales la apus. Primăvara și toamna sunt perioade potrivite și pentru observarea păsărilor, inclusiv în timpul migrației.
Sulina are și un patrimoniu istoric important. Expoziția Sulina Veche, clădirile istorice și celebrul cimitir multietnic pot fi descoperite cu ajutorul ghizilor locali. Printre cei care contribuie la păstrarea poveștilor orașului se numără Gheorghe Homărzan.
Deși numărul ghizilor este redus, există posibilitatea organizării unor tururi în limba engleză, o oportunitate pentru dezvoltarea turismului cultural și pentru atragerea vizitatorilor străini.
Turismul lent: Delta descoperită cu caiacul, nu doar bifată de pe barcă
Dacă excursiile clasice cu barca oferă posibilitatea de a vizita mai multe obiective într-un timp scurt, Călin Ene propune o abordare diferită: explorarea Deltei Dunării în ritm lent, cu caiacul și bicicleta.
Prin proiectul „Sulina Fabuloasă”, acesta organizează activități outdoor în întreaga Deltă, în special în zona Sulinei. Oferta pornește de la cursuri de inițiere și ture de câteva ore și ajunge la expediții de până la șase zile, cu trasee între Tulcea, Mila 23, Letea, Sulina și Sfântu Gheorghe.
„90-95% dintre oamenii care au fost în Deltă nu au văzut-o cu adevărat. Au văzut anumite locuri, au bifat obiective turistice, dar nu au trăit experiența Deltei”, spune Călin Ene.
Ideea turismului lent este simplă: mai puțină grabă, mai mult timp petrecut în natură și o legătură mai directă cu locurile vizitate.
În caiac, turiștii se deplasează aproape de suprafața apei, observă vegetația și păsările, aud sunetele Deltei și pot explora canale unde bărcile cu motor ajung mai greu sau nu circulă deloc.
„În trei-patru ore de caiac probabil că vezi, auzi, miroși și simți mai multă Deltă decât în patru zile în care alergi dintr-un loc în altul cu barca”, explică ghidul.
Cât costă o excursie cu caiacul
Pentru cei care vor să încerce această activitate, oferta include mai multe variante, în funcție de durată și de experiența participanților.
Cursul de inițiere costă 100 de lei de persoană și durează aproximativ o oră și jumătate. Turele de trei-patru ore costă între 150 și 200 de lei de persoană, în funcție de numărul participanților, iar o excursie de cinci-șase ore ajunge la 250 de lei de persoană, pentru grupuri de minimum trei persoane.
Potrivit lui Călin Ene, nu este necesară experiența anterioară pentru activitățile de bază. Începătorii pot învăța să vâslească, să vireze și să controleze caiacul, iar cei care au teamă de apă pot participa mai întâi la un curs de inițiere.
Participanții poartă veste de salvare, iar în timpul cursurilor pot învăța inclusiv cum să reacționeze în cazul răsturnării caiacului. Ghidul subliniază că nivelul de efort trebuie adaptat fiecărei persoane și că nu toți participanții au aceeași rezistență fizică.
Lunile mai și iunie sunt printre perioadele sale preferate pentru excursii. Natura este bogată, păsările sunt numeroase, iar în perioada prohibiției pescuitului anumite zone sunt mai liniștite. În plus, temperaturile devin plăcute, iar numărul țânțarilor este încă relativ redus.
Trei zile cu caiacul, de la Crișan la Mila 23, Letea și Sulina
Unul dintre traseele organizate de Călin Ene se desfășoară pe parcursul a trei zile și leagă localitățile Crișan, Mila 23, Letea și Sulina.
Prima zi începe la Crișan, de unde participanții pornesc cu caiacele către Mila 23. Deplasarea se face fără grabă, cu pauze pentru observarea naturii și, atunci când vremea permite, pentru baie.
Grupul ajunge de regulă în jurul orelor 15.00-16.00, instalează corturile, vizitează muzeul dedicat lui Ivan Patzaichin și ia masa la localnici.
A doua zi, traseul continuă către Letea, prin canale și lacuri mai puțin circulate de ambarcațiunile cu motor. Aici, participanții campează în curțile unor gazde locale, iau masa la acestea și pot vizita Pădurea Letea cu ajutorul ghizilor din zonă.
Ultima zi este dedicată traseului către Sulina, cu posibilitatea de a trece prin zona Cardonului și prin Golful Musura, dacă vremea permite. Aceste locuri sunt apreciate pentru vegetație, peisaje și observarea păsărilor, inclusiv a coloniilor de chirighițe.
Expedițiile presupun, în principiu, campare la cort, inclusiv în apropierea localităților. Există și posibilitatea cazării la pensiuni, însă găsirea unei camere pentru o singură noapte nu este întotdeauna ușoară.
Participanții trebuie să fie pregătiți pentru ploaie, frig sau haine ude. Este o experiență de aventură în natură, nu un sejur clasic.
Un alt obiectiv mai puțin cunoscut este Schitul Buna Vestire din zona Cardonului, amplasat într-un peisaj de dune de nisip. Accesul poate fi dificil, de regulă fiind necesar transportul pe apă, însă arhitectura și pictura lăcașului îl transformă într-un punct de interes pentru cei care caută locuri aparte.
Delta Dunării poate fi descoperită și pe bicicletă
Bicicleta este o altă variantă de explorare, deși Delta este asociată de cele mai multe ori cu transportul pe apă.
Călin Ene organizează un traseu de trei zile de la Tulcea la Sulina. Plecarea se face din Tulcea, cu traversarea Dunării cu bacul către Tudor Vladimirescu, după care traseul continuă prin zona Pardina și către Chilia Veche.
Înainte de plecare, turiștii pot lua masa la un punct gastronomic local, unde se poate servi borș de pește. O parte a traseului este parcursă cu transportul pe apă, până la Periprava, de unde participanții continuă către Letea, C.A. Rosetti, Cardon și Sulina.
Unele porțiuni sunt dificile, în special cele cu nisip, unde poate fi necesar ca bicicletele să fie împinse.
Există și un traseu între Sulina și Sfântu Gheorghe, care poate fi parcurs separat, cu o zi pentru dus și una pentru întors. Nivelul Dunării trebuie însă luat în calcul, deoarece anumite zone de deversare pot fi acoperite de apă. La niveluri ridicate, traversările necesită atenție suplimentară.
Pentru cei care vor să combine cele două activități, ghidul propune un program de șase zile, cu trei zile de bicicletă și trei zile de caiac.
Costul programului este de 1.000 de lei de persoană, la care se adaugă cheltuielile personale. Participanții trebuie să vină cu bicicletele proprii și să aibă o condiție fizică adecvată, deoarece traseul presupune efort susținut mai multe zile la rând.
Pentru întreaga experiență, recomandarea ghidului este ca turiștii să aibă încă 500-1.000 de lei pentru cheltuieli suplimentare. Camparea costă în general aproximativ 50 de lei, iar o masă la localnici poate ajunge la 100-120 de lei, în funcție de preparate.
Astfel, o aventură de șase zile poate ajunge la un cost total de aproximativ 1.500-2.000 de lei de persoană, incluzând cheltuielile personale estimate.
Turiștii străini aleg expedițiile lungi, românii preferă excursiile de câteva ore
Potrivit lui Călin Ene, extrasezonul a fost foarte bun pentru activitățile outdoor, în special datorită turiștilor străini, care au început să revină.
Vizitatorii din alte țări au adesea o tradiție mai puternică în activitățile în aer liber și sunt obișnuiți să își organizeze vacanțe de trei, patru, cinci sau șase zile. În schimb, turiștii români aleg mai frecvent excursii scurte, de câteva ore, în timpul sejurului la Sulina.
Printre participanții la expediții s-au numărat turiști din mai multe țări europene, dar și din Canada, Statele Unite și Australia. În anul precedent, ghidul a organizat două excursii cu caiacul pentru grupuri de câte 16 israelieni, fiecare cu o durată de cinci-șase zile.
Pentru anul următor există deja solicitări din Franța și Germania: un grup de francezi este interesat de o excursie în iulie, iar turiștii germani și-au exprimat dorința de a veni în a doua jumătate a lunii iunie.
Călin Ene organizează atât excursii private, pentru grupuri deja formate, cât și ture cu înscriere individuală, în care participanții se pot alătura unui grup. Tarifele pentru programele private depind de numărul celor înscriși.
Situația turiștilor străini este însă diferită de la un segment la altul. Corina Davidov spune că Pensiunea Perla a primit vizitatori germani, francezi și olandezi, dar numărul acestora este mai mic decât și-ar dori operatorii locali.
Germanii sunt interesați în special de locul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră, fluviul pe care îl cunosc încă din țara lor. Cu toate acestea, informațiile despre incidentele din apropierea zonei de conflict îi pot determina să renunțe la călătorie.
Reprezentanta pensiunii consideră că reticența turiștilor străini va persista atât timp cât războiul din Ucraina continuă. Și navele de croazieră internaționale care ajung pe Dunăre au fost observate mai rar decât în anii precedenți.
Siguranța, prioritară în expedițiile din natură
Turismul de aventură presupune și riscuri care trebuie gestionate responsabil. Călin Ene spune că, în timpul excursiilor, au existat situații în care participanții au fost surprinși de ploi puternice sau de caniculă.
Într-o expediție de șase zile, de exemplu, mai mulți participanți au început să se simtă rău din cauza temperaturilor ridicate. Grupul a decis să se oprească la Mila 23 și să înlocuiască traseul inițial cu excursii mai scurte, organizate dimineața devreme.
Ghidul verifică prognozele meteo și adaptează traseele atunci când condițiile nu permit continuarea în siguranță. Principiul este clar: obiectivul nu trebuie atins cu orice preț.
Această abordare face parte din filosofia turismului lent, în care experiența și siguranța participanților sunt mai importante decât respectarea strictă a unui program.
Trasee pentru caiace și puncte de înnoptare în zonele sălbatice
Dezvoltarea turismului lent presupune și infrastructură adaptată acestui tip de activitate.
Călin Ene a contribuit, alături de asociația care a inițiat proiectul, la dezvoltarea traseului „Delta lui Ivan”, între Tulcea și Mila 23. Proiectul este completat de două evenimente anuale: un maraton sportiv și o caravană organizată în luna septembrie, care se desfășoară într-un ritm lent, pe parcursul a trei zile.
Scopul caravanei este de a promova caiacul ca modalitate de explorare a Deltei și de a arăta că această destinație poate fi descoperită și dincolo de excursiile rapide cu barca.
Un alt proiect urmărește amenajarea a șase puncte de înnoptare în zonele sălbatice, unde nu există localități sau pensiuni. Acestea ar urma să fie agreate de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și să ofere facilități minime, inclusiv posibilitatea instalării unui cort și o toaletă.
Nu ar fi campinguri clasice, cu numeroase servicii, ci locuri simple, necesare celor care parcurg distanțe mai mari cu caiacul și nu pot ajunge în fiecare seară într-o localitate.
În localități, ghidul preferă colaborarea cu gazdele și servirea meselor la localnici, astfel încât banii cheltuiți de turiști să ajungă și în comunitățile traversate.
Sulina are nevoie de o strategie comună pentru dezvoltarea turismului
Dincolo de promovarea individuală a pensiunilor și a excursiilor, Corina Davidov consideră că Sulina are nevoie de o asociație de management al destinației, care să reunească operatorii privați și autoritățile publice.
În opinia sa, dezvoltarea turismului nu poate fi făcută eficient de fiecare pensiune în parte. Este nevoie de colaborare, de promovare comună și de sprijinirea producătorilor locali.
Un exemplu oferit de reprezentanta Pensiunii Perla Sulina este aprovizionarea unităților de cazare de la producătorii din zonă. Dacă există un producător local de pâine sau de legume, operatorii ar putea colabora pentru a-i susține activitatea și pentru a păstra o parte mai mare din banii turiștilor în comunitate.
Corina Davidov amintește modelul unor destinații din Grecia, unde colaborarea dintre operatorii economici contribuie la dezvoltarea întregii comunități.
În opinia sa, inițiativa trebuie să vină atât din partea mediului privat, cât și din partea Primăriei, printr-un parteneriat public-privat. Până acum, spune aceasta, nu a existat un demers decisiv care să îi aducă pe toți actorii locali la aceeași masă.
O asemenea organizație ar putea contribui și la o mai bună coordonare a serviciilor turistice, de la cazare și gastronomie până la excursii, ghidaj și evenimente culturale.
Pensiunea Perla Sulina rămâne deschisă și în extrasezon
În timp ce multe unități de cazare își reduc activitatea după vară, Pensiunea Perla se numără printre cele care rămân deschise și în extrasezon.
Toamna, principalii clienți sunt pescarii, care aleg pachete cu cazare și masă, uneori cu pensiune completă. Continuă și evenimentele muzicale mai restrânse, dedicate grupurilor de prieteni și iubitorilor de folk.
Activitatea ar urma să continue până în decembrie, cu posibilitatea unei scurte pauze. Pentru Crăciun și Revelion, pensiunea nu intenționează, cel mai probabil, să organizeze evenimente speciale în acest an.
Pentru turiștii interesați de activități outdoor, primăvara și toamna pot reprezenta perioade deosebit de atractive, mai ales pentru observarea păsărilor, fotografie, pescuit și explorarea canalelor mai puțin aglomerate.
Lunile mai și iunie sunt preferate de Călin Ene pentru turele cu caiacul, în timp ce toamna rămâne o perioadă importantă pentru pescari și pentru cei care caută liniște.
Sulina, o alternativă la litoralul aglomerat
Cele două perspective conturează o destinație cu un potențial turistic divers, dar și cu vulnerabilități economice și logistice. Sulina este afectată de costurile ridicate, de dependența de transportul naval și de temerile asociate războiului din apropiere. În același timp, păstrează atuuri importante: plaja cu nisip fin, peisajele Deltei, gastronomia pescărească, patrimoniul istoric și o comunitate de operatori care încearcă să dezvolte experiențe turistice autentice.
Pentru Corina Davidov, Sulina se adresează celor care iubesc natura, marea, liniștea și poveștile locului. O zi poate începe cu o excursie pe canalele Deltei, poate continua cu câteva ore pe plajă și cu o masă pe bază de pește proaspăt, iar seara se poate încheia cu muzică live pe terasa unei pensiuni.
Pentru Călin Ene, descoperirea autentică a Deltei presupune însă mai mult decât vizitarea unor obiective cunoscute. Înseamnă timp, răbdare și disponibilitatea de a renunța la graba de a vedea cât mai multe locuri într-o singură zi.
„Delta trebuie simțită, nu doar vizitată”, este mesajul ghidului pentru cei care ajung în zonă.
Citește și:
