Iată în ce stadiu este dosarul navei Queen Hind, la cinci ani de la scufundarea în Portul Midia. 14.000 de oi au murit

Cu toate că peste câteva zile se împlinesc cinci ani de la scufundarea în Portul Midia (Constanța) a navei Queen Hind, rezultând decesul a 14.000 de oi, dosarul penal menit să facă lumină în acest caz încă se se află pe masa anchetatorilor.

Surse bine informate au declarat, pentru Ziarul Amprenta, că dosarul acestei tragedii, ce a fost intens mediatizată atât la nivel național, cât și internațional, încă se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, cercetările fiind desfășurate, atenție, in rem.

Mai precis, în prezenta cauză, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța fac cercetări specifice cu privire la faptă, nu împotriva vreunei persoane anume.

Rămâne de văzut dacă, pe timpul cercetorilor, procurorii din Constanța vor considera că este necesară punerea sub acuzare a vreune persoane, sau dacă vor concluziona că nimeni nu este vinovat de producerea acestei tragedii.

Queen Hind a fost ranfluată de Grup Servicii Petroliere

La vremea respectivă s-a precizat că această operaţiune a fost unică în regiunea Mării Negre, nava având o lungime comparabilă cu un teren de fotbal, după cum declara atunci preşedintele GSP, Gabriel Comănescu.

„Echipele GSP au finalizat cu succes ranfluarea Queen Hind. Operaţiunea este unică, din datele noastre, în regiunea Mării Negre. Nava este stabilizată la cheu. Ne bucurăm că am restabilit normalitatea în Portul Midia, după un efort uman şi tehnic neîntrerupt. GSP a alocat toate resursele necesare acestui proiect. Suntem conştienţi, pe deplin, de caracterul de urgenţă al lucrării. Am lucrat repede şi bine. Fără incidente de siguranţă sau de mediu.

Nu a fost o operaţiune uşoară.

Am readus pe linia de plutire o navă cu o lungime comparabilă cu un teren de fotbal. Vorbim despre o operaţiune deosebit de complexă, pe care GSP a reuşit să o finalizeze, fără incidente, într-un timp record, raportat la alte proiecte similiare”, a explicat preşedintele GSP, înt-un comunicat.

Peste 100 de angajaţi şi colaboratori GSP au lucrat non-stop la acest proiect. Echipa de 20 de scafandri a lucrat chiar şi în patru ture. Compania GSP a mobilizat, pentru operaţiunea de ranfluare cea mai mare macara maritimă din bazinul Mării Negre, GSP Neptun, iar specialiştii companiei au folosit barje pentru stabilizarea Queen Hind.

Nava Queen Hind, sub pavilion Palau, de 3785 tdw, încărcată cu 14.600 de oi şi un echipaj de 22 de marinari de naţionalitate siriană, s-a înclinat periculos şi s-a scufundat parţial pe bordul drept, în bazinul Portului Midia, după ce a plecat de la cheu, evenimentul având loc în 24 noiembrie 2019.

Autorităţile portuare au reuşit salvarea întregului echipaj.

De asemenea, timp de mai multe zile, autorităţile au reuşit să salveze de la bordul navei peste 250 de oi.

Dintre acestea, 180 au supravieţuit şi au fost transferate la un adăpost din judeţul Ialomiţa unde vor rămâne până la sfârşitul vieţii. Celelalte din cele 250 salvate iniţial au murit sau au fost eutanasiate din cauza rănilor prea grave.

Pe 14 ianuarie 2020, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a semnat cu Grup Servicii Petroliere contractul privind serviciile de dezeşuare şi ranfluare a navei Queen Hind.

Pilotul care a pilotat nava Queen Hind, explicații într-o scrisoare deschisă

Ulterior, pilotul maritim Florin Ieronim Rusu, cel care a pilotat nava Queen Hind în ziua producerii tragediei, a postat pe Facebook o scrisoare deschisă în care prezintă filmul evenimentelor petrecute în ziua de 24 noiembrie, când vasul s-a răsturnat în Portul Midia.

Florin Rusu precizează că este posesor al brevetelor Comandant de cursă lungă și Pilot maritim 1 și că are experiență în pilotajul navelor maritime de peste 30 ani.

„Brevetul pe care-l posed îmi dă dreptul să pilotez nave de orice mărime, fără limite“, menționează pilotul maritim.

Florin Rusu a relatat filmul evenimentelor petrecute în ziua tragediei.

„La ora 10.20 m-am prezentat la bordul navei pentru plecarea navei QUEEN HIND de pe cheul de nord din portul Midia. Comandantul navei mă informează că nava are pescaj Prova 5,90 m, Pupa 6,54 m, iar pentru siguranța navei și a manevrei dorește două remorchere, având în vedere și faptul că este nou pe navă; a preluat nava în ziua plecarii ei. La plecarea de la cheu remorcherul CANAL SERVICE 11 a luat remorca prova, iar remorcherul BRĂILA a luat remorca pupa. Încercând largarea navei de la cheu cu cele doua remorchere am constatat că nava nu poate ieși de la cheu, ba mai mult se înclină la stânga foarte mult, aproximativ 10 grade.

Am stopat remorcherele, nava a revenit la înclinare zero.

Folosind mașina navei foarte încet înainte, am constatat că nava nu se mișcă, refuzând să parasească cheul. În acel moment am înțeles că nava este pusă pe uscat, fiind acostată la cheu și îl informez pe Comandant despre aceasta. Prima întrebare a acestuia a fost «Care este natura fundului mării in locul respectiv?» Spunându-i că în acea zonă a portului nu avem decât fund nisipos și mâl, acesta îmi sugerează să folosim mașina JUMATATE ÎNAINTE și nava va ieși de pe uscat, lucru care s-a dovedit adevărat“, relatează pilotul.

El spune că, odată ce nava a părăsit cheul, remorcherele au început să lucreze conform ordinelor primite, iar mașina navei a fost redusă la „foarte încet înainte“.

„Parcurgând aproximativ 500 de metri până la ieșirea din zona Șantierului Naval, am remarcat că nava guvernează cu greutate, iar stabilitatea navei este precară, aceasta înclinându-se la stânga sau la dreapta foarte mult. În acel moment am înțeles gravitatea situației, am căutat să mențin nava la extremitatea maximă din stânga șenalului nevigabil. Trebuia să evit blocarea portului în eventualitatea că nava se va rasturna în mijlocul canalului navigabil.

Nava începuse să se incline spre dreapta exagerat de mult.

Eram convins că există riscul de răsturnare a navei, cu siguranță înainte de a ieși din port, drept pentru care am stopat nava și am solicitat asistența tuturor remorcherelor din port. Au raspuns prompt remorcherele BUCUREȘTI, ALEXANDERU 2 si PESCĂRUȘ 3. Când remorcherele au sosit lângă navă, deși au încercat să împingă nava din tribord, bordul în care era înclinată nava, aceasta continua să se încline, rasturnarea fiind iminentă“, mai scrie pilotul.

El a ținut să precizeze că toate cele cinci remorchere au executat comenzile primite promt și cu professionalism.  „Nava fiind foarte tare înclinată, deși am luat în calcul reîntoarcerea navei la cheu, mașina navei nu a mai răspuns la comenzi, fiind probabil inundată cu apă. La acel moment, Comandantul navei, înțelegând ca nava este pierdută, a ordonat ABANDONAREA NAVEI și salvarea echipajului“, povestește pilotul maritim, care precizează că a fost recuperate de remorcherul București.

El mai spune că de la bordul remorcherului a coordonat permanent, prin radiotelefonul portabil, acțiunea de salvare a echipajului.

„Parte din echipaj era la prova navei, alții erau la pupa navei, iar un alt grup se afla lângă comanda de navigație, împreună cu Comandantul navei; 22 membri în echipaj, inclusiv Comandantul navei.

Permanent am ținut legătura cu Căpitania Portului Midia prin radiotelefon, iar atunci când un membru al echipajului a căzut la apă, am solicitat prin Căpitănia Portului serviciul ambulanță 112 și am ordonat pilotinei MARITIME 2 sa asiste remorcherul CANAL SERVICE 11 și să dea o mână de ajutor pentru recuperarea marinarului căzut în apă. Știam că acest marinar urma să intre în șoc hipotermic.

Toată acțiunea de salvare a echipajului s-a desfășurat în timp record pentru că nimeni din exterior nu a intervenit peste ordinele pilotului, repartizarea pozițiilor remorcherelor și a pilotinei fiind datorată pilotului ce a coordonat și evaluat situația de la fața locului, fiind la bordul remorcherului BUCUREȘTI.

Consider că toată actiunea declanșată și desfășurată de la momentul ABANDON NAVĂ a fost un succes datorat bunei pregătiri a marinarilor români aflați la bordul remorcherelor CANAL SERVICE 11, BRĂILA, ALEXANDRU 2, PESCĂRUȘ 3, BUCUREȘTI și pilotina MARITIME 2. Aceștia au salvat vieți ale marinarilor aflați pe nava QUEEN HIND și deși doar ei merită toate laudele, noi, marinarii români, nu ne-am făcut decât datoria față de semenii noștr“, scrie pilotul maritim, în scrisoarea deschisă.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Detalii importante privind operațiunea de ranfulare a navei Queen Hind, scufundată în Portul Midia