ÎCCJ: Personalul civil, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul MAI, nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în aceleaşi condiţii cu funcţionarii cu statut special

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, luni, 18 noiembrie 2024, că personalul civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în baza unui contract individual de muncă, având domiciliul în altă localitate la momentul angajării, nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în aceleaşi condiţii cu funcţionarii cu statut special (poliţiştii).

Curtea de Apel Timişoara a solicitat ÎCCJ dezlegarea următoarei probleme de drept:

„Dacă dispozițiile art. 9 alin. (1), lit. h)-j) din Hotărârea de Guvern nr. 1198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul naţional, ale personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, coroborate cu cele ale art. 9 alin. (3) din HG nr. 1198/2022, precum și cu Ordinul nr. 1818/2022, sunt aplicabile/vizează și personalul civil din cadrul MAI, respectiv dacă personalul civil care își desfășoară activitatea în cadrul MAI în baza unui contract individual de muncă, având domiciliul în altă localitate la momentul angajării, se încadrează în noțiunea de personal “numit în prima funcţie/transferat/chemat/rechemat în activitate într-o altă localitate decât cea de domiciliu ori de reşedinţă”/”mutat în interes de serviciu” sau respectivele dispoziții vizează doar personalul militar şi poliţiştii, iar în privința personalului civil (contractual) din cadrul MAI sunt incidente disp. art. 6 ind. 2 din H.G. 1198/2022, respectiv dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. h)-j) din Hotărârea de Guvern nr. 1198 din 29 septembrie 2022 sunt aplicabile în privința acestora exclusiv prin raportare la art. 6 ind. 2”.

ÎCCJ a admis solicitarea.

„Decizia nr.74: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 948/115/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. h)-j) şi alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul naţional, ale personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi (4) din Normele metodologice de aplicare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Hotărârii Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul naţional, ale personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 181/2022, cu modificările şi completările ulterioare, personalul civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în baza unui contract individual de muncă, având domiciliul în altă localitate la momentul angajării, nu se încadrează în noţiunea de personal “numit în prima funcţie/transferat/chemat/rechemat în activitate într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă”/”mutat în interes de serviciu”.

Personalul civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, la care face referire art. 2 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. h)-j) din acelaşi act normativ, doar în situaţia transferului într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă şi în situaţia detaşării pentru îndeplinirea funcţiilor într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024”, potrivit site-ului instanţei supreme.

Sursa foto: Facebook

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și: