Interviu cu Cristian Oprișan, expert în domeniul adicțiilor: pericolul distrugerii unor generații de tineri, prin consum de substanțe, a căpătat dimensiuni de neînchipuit

Narcoticele – flagelul care ne răpește copiii, ne omoară prietenii și ne schimbă viețile ca în coșmarul cel mai negru – sunt tot mai prezente în discursul public de pe diferitele rețele sociale, dar, mai grav, sunt tot mai prezente în viața de zi cu zi a adolescenților, începând de la vârste tot mai fragede. Marius Cristian Oprișan, expert în domeniul adicțiilor și fost șef al Centrului Antidrog din Constanța, a vorbit pe larg, într-un interviu acordat Ziarului Amprenta, despre cum se „infiltrează“ drogurile, puțin câte puțin la început, iar apoi din ce în ce mai mult (când nu mai există limite și nici control) în viețile adolescenților, ajungând să preia total locul de la volan și să apese pedala de accelerație pe drumul cu sens unic – spre disperare, alienare, moarte.

Domnule Oprișan, aveți o bogată experiență în ce privește adicțiile și lupta împotriva drogurilor, prin prisma sutelor de cazuri întâlnite pe parcursul activității profesionale. Auzim adesea de situații ale unor tineri provenind din familii bune, vorbind aici despre părinți implicați, care ajung totuși să pice în capcana consumului de droguri. Poate părea o distanță ca de la cer la pământ între cele două ipostaze, dar drumul dintre cele două extreme este, adesea, parcurs cu pași mărunți, dar siguri. Care sunt primele semne, primii „pași“ pe care îi parcurge un tânăr pe acest drum?

Condițiile sau motivele debutului în consum sunt multiple. Anturajul, curiozitatea, teribilismul, depresia sunt doar câteva dintre ele. Categoriile sociale, din care fac parte în special tinerii, sunt diferite. S-a creat acest curent în societate că doar tinerii din familii cu bani, consumă. Dar, nu este așa. Sunt copii și adolescenți proveniți și din familii fără posibilități financiare. Este adevărat că aceia din familiile bune dispun de bani și își pot cumpăra mai repede și mai mult. Însă, și ceilalți fac orice să procure droguri, în special după ce se instalează dependența.

Care sunt tertipurile și șiretlicurile, căci cu siguranță că ele există, prin care dealerii de droguri își atrag victimele?

În primul rând caută să pătrundă în anturajele celor care deja consumă. Clienții lor le fac cunoștință cu prietenii sau chiar devin intermediari în distribuție. Apoi, traficanții caută mediile vulnerabile. Vizează zona școlilor, cluburile și a restaurantelor, în special cele de noapte. Trebuie să aduc însă în discuție o problemă foarte serioasă, aceea a comenzilor pe dark-web și pe rețelele sociale, care a devenit o zonă foarte greu de controlat. Mai ales că, specificul consumului s-a schimbat. Se caută drogurile sintetice, medicamentele cu conținut stupefiant, în timp ce drogurile clasice sunt cam evitate în ultima perioadă.

Există o legătură între stima de sine scăzută și consumul de droguri?

Cu siguranță. Vorbeam mai devreme de depresie, maladia sofisticată a secolului XXI. Sunt mulți tineri care, din cauza presiunii sociale, a neadaptării la mediul școlar și a neacceptării sau rejectării din grupurile de cunoscuți, intră într-un neant al deznădejdii, tradus prin scăderea dramatică a stimei de sine și, ulterior, ajungerii la depresie. Familia, prietenii apropiați, cunoscuții, au rolul cel mai important de a observa lucrul acesta și de a-I sprijini. Sunt două elemente importante de suținere în astfel de situații: psihologii specializați pe droguri, și accentuez lucrul acesta, cu specializare pe droguri și biserica, un factor deosebit de important care, din păcate, este neglijat.

• Care sunt primele semne care ar putea indica faptul ca un adolescent a devenit consumator de droguri?

Starea fizică și comportamenul. Se observă modificări ale pupilelor, acestea se măresc, apare o stare de slăbiciune, oboseala se instalează repede, paloare, vorbire incoerentă, lipsa de atenție, absența din realitate, de multe ori surescitarea, refuzul de comunicare, izolarea, evitarea discuțiilor cu cei apropiați. Stările variază de la o persoană la alta, în funcție de caracteristicile fizice, de personalitate și, obligatoriu, de tipul de drog consumat.

Nu ne sunt străine barierele ridicate de adolescenți față de propriii părinți, în lupta de afirmare ca adulți: bariere comunicaționale, în primul rând, bariere sentimentale, bariere fizice (iar aici ne putem referi inclusiv la uși închise). Cum poate un părinte aflat într-o astfel de relație cu propriul copil adolescent, ce a ridicat deja barierele, să încerce să salveze relația cu acesta?

Despre acest lucru spuneam. La început, familia trebuie să vadă această problemă ca pe o dramă. Să nu cedeze la promisiunile copilului care spune că nu va mai consuma, că a fost o singură data sau că se poate lăsa oricând. Imediat cum se află, discuția trebuie să se poarte în cel mai calm mod posibil și să se apeleze la cei care știu cu adevărat cum trebuie tratat un consumator: prin terapie medicală, psihologică și de revenire în normalitatea socială. Primul pas pentru părinți este acela de a stabili o comunicare eficientă și fără presiuni. Iar dacă se ajunge la recunoaștere din partea copilului că are o problemă, o primă bătălie este câștigată. Din păcate drumul este lung. Iar în cazul dependenților, drama cea mai mare nu este dependența fizică ci cea psihică, care va domina consumatorul ani de zile.

Care este momentul, ca părinte, în care trebuie să acceptăm că nu ne descurcăm singuri cu propriii copii și că avem nevoie, la rândul nostru, de un ajutor specializat? Când cerem ajutor, ca părinte, și de la cine?

În momentul când observă cea mai mică deviere de la starea de până atunci. Poate fi orice, dar, analizând semnele consumului se poate acționa imediat. Trebuie căutate acele centre, acele asociații specializate, care pot interveni eficient pentru începerea unui program de consiliere sau tratament.

Sunt mulți părinți care nu știu cui să se adreseze. Este bine să discute cu profesorii, cu medici, cu prietenii sau cu oricine consideră că le pot fi utili cu un sfat. Cel mai important este să nu ascundă problema, gândindu-se că este o rușine pentru ei. Trebuie să acționeze ca să poată avea rezultate.

Cum să le vorbim adolescenților, pe „limba“ lor, despre pericolul consumului de droguri?

Direct. Tinerii de astăzi, reprezentanți ai unor generații speciale, trebuie să cunoască totul. Ei au o altfel de gândire, sunt mult mai conectați la informații, și orice discuție arhaică, folosind metode vechi de a-i speria și de a le ascunde anumite lucruri, le creează o stare de respingere și negare. Le trebuie inoculată ideea că ei sunt cei care aleg pentru ei, între bine și rău, nu altcineva, iar lucrul acesta este perfect adevărat. Din păcate nu sunt mulți cei care se pricep să discute despre droguri cu tinerii din vremurile de acum.

Din experiența dumneavoastră de până acum, care sunt cele mai mici vârste la care s-a semnalat prezența consumului de droguri?

Cea mai mică vârstă semnalată ca debut în consum a fost opt ani. Însă, media minimă a debutului este la vârstele de 15-16 ani. Atunci este perioada critică când copiii și adolescenții cad în această prăpastie. Oricum, plaja de consum este mare și poate ajunge la peste 65 de ani. Grav este că, se observă la nivel internațional, o relaxare a măsurilor de contracarare a fenomenului, iar consumul, chiar dacă nu este legalizat decât în puține țări, este tolerat pentru încasarea de bani de pe urma celor care urmează să devină victime sigure ale acestui flagel.

Considerați că este suficientă implicarea instituțiilor în combaterea acestui fenomen?

Politicile antidrog actuale sunt departe de realitatea traficului și consumului din România. Dacă pe zona de combatere, structurile subdimensionate ale DIICOT și Poliției Române se chinuie să facă față fenomenului, prevenirea și asistența este în cădere liberă. Cu toate că există o Strategie Națională, cu toate că toți, politicieni, presă, autoritățile statului, societate civilă, își exprimă părerile despre acest fenomen, nimeni nu vede că în România, conceptul de contracare a drogurilor nu există în formă integrată și este lăsat să se manifeste la voia întâmplării.

Dacă ați putea să schimbați legea, ce modificări ați aduce, despre care credeți că ar veni în sprijinul combaterii consumului de droguri?

Ar trebui regândit tot sistemul de prevenire, asistență și combatere. Este necesar ca în fiecare județ să existe un serviciu specializat în implementarea politicilor antidrog, care să coordoneze conceptual instituțiile cu atribuții în domeniu. Este nevoie, de asemenea, de o dimensionare corectă a resurselor umane și încadrarea de specialiști care să poată implementa Strategia Națională Antidrog. De asemenea, pregătirea inițială și continua a pesonalului, pe domniiile de politici publice, prevenire, asistență, evaluare și combatere trebuie reformată de la bază, astfel încât aceștia să posrnească de la ceea ce este essential, și anume de la situația reală din România. În domeniul reglementării legislative este necesară o simplificare a procedurilor de înființare a centrelor de acordare a programelor de consiliere și tratament, pentru mediul privat, susținerea acestora prin programe guvernamentale și dezvoltarea unei rețele reale de astfel de centre ale statului. Reînființarea Agenției Naționale Antidrog, sub control parlamentar și stabilirea clară a atribuțiilor de coordonare a politicilor, cu elaborarea unui document special de evaluare bianuală, care să treacă prin CSAT, ca și analiză a unei probleme de securitate națională. La momentul actual, trebuie să recunoaștem că, în România, pericolul distrugerii unor generații de tineri, prin consum de droguri, este unul care a căpătat dimensiuni de neînchipuit acum ceva vreme.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Wiz Khalifa, celebrul rapper, CONDAMNAT la Constanța. Iată ce pedeapsă a primit vedeta americană