Interviu cu Mădălin Moroiu, șeful Unității de Căutare Persoane, din IPJ Constanța: povestea impresionantă a unei femei dispărute de mai bine de 40 de ani!

Știrile zilei
Subcomisar Mădălin Moroiu, șeful Unității Teritoriale de Căutare Persoane Dispărute sau Urmărite, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, a acordat un amplu interviu Ziarului Amprenta, pe parcursul căruia a vorbit pe larg despre ce înseamnă căutarea unei persoane, dar și despre cel mai vechi caz de dispariție din Constanța!
În situația din urmă, este vorba, după cum vom arăta mai jos, despre o femeie dată dispărută în anul 2015, despre care, însă, ancheta a relevat faptul că nu se mai știa nimic încă din 1983!
Totodată, subcomisarul Mădălin Moroiu a vorbit și despre un impresionant caz de crimă din Constanța, al cărei cadavru nu a fost descoperit nicicând, dar al cărei autor acum se află după gratii, unde ispășește pedeapsa de peste 20 de ani la care a fost condamnat.
Nu în ultimul rând, Mădălin Moroiu a subliniat și importanța, dar și utilitatea transmiterii de mesaje RO-ALERT în cazul dispariției unor copii, arătând că, în județul Constanța, eficacitatea acestor mesaje este de 100%, cetățenii oferind informații valoroase care au dus la găsirea copiilor pierduți.
1. Domnule subcomisar, recent ați dovedit că flerul și antrenamentul de polițist nu țin de purtarea uniformei sau de orele de program, reușind să vă dați seama că o persoană dezorientată ce vă ieșise în cale era o persoană căutată de familie și dată dispărută cu puțin timp în urmă. Ce anume v-a atras atenția sau v-a pus pe gânduri în legătură cu persoana respectivă, care să vă facă să verificați situația, cu atât mai mult cu cât erați în timpul liber?
Ceea ce m-a făcut să îmi dau seama că ceva nu este în regulă cu persoana respectivă este faptul că era vorba despre o persoană în vârstă, îmbracată neadecvat în raport de condițiile meteorologice, părea vizibil dezorientată, precum și faptul că părea că locul în care se află nu este familiar.
2. Cum arată parcursul dumneavoastră profesional și cât de greu a fost să ajungeți în această funcție?
Am absolvit Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” în anul 2014, profil investigații criminale. Timp de 9 ani am activat doar în structuri de investigații criminale, în cadrul Poliției orașului Murfatlar, Secției 4 Poliție Constanța și, ulterior, Serviciului de Investigații Criminale, în această ultimă structură activând timp de 7 ani ca ofițer de investigații a infracțiunilor de mare violență. Începând cu anul 2023 am îndeplinit funcții de comandă în cadrul unei secții de poliție din cadrul Poliției municipiului Constanța și Secției 3 Poliție Costinești. Începând cu ianuarie 2025 am fost împuternicit șef al Unității Teritoriale de Căutare Persoane Dispărute sau Urmărite, iar în luna august am promovat examenul de numire în funcție. Consider că pasiunea, determinarea, disponibilitatea și flexibilitatea au fost esențiale în formarea mea ca ofițer de poliție și, ulterior, ca șef de structură. De asemenea, opinez faptul că randamentul oferit în condiții de stres, precum și rezolvarea unor cazuri complexe, cu autori necunoscuți (sau nu) au reprezentat o piatră de temelie în formarea profesională.
3. Care a fost cel mai greu caz pe care l-ați întâlnit până acum?
Unul dintre cele mai grele cazuri pe care l-am instrumentat, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tibunalul Constanța, a fost o infracțiune de omor, comisă în anul 2015. La acel moment, autorul, după ce a omorât victima și i-a vândut bunurile deținute, a ascuns cadavrul (posibil îngropat) în extravilanul unei localități. Victima a fost dată dispărută de către familie, iar autorul, la scurt timp, a părăsit țara. Ancheta a relevat faptul că cei 2 se cunoșteau anterior, iar dispariția victimei s-a produs în condiții suspecte, fiind identificate bunurile acesteia în posesia unor terțe persoane, cumpărători de bună credință de la autor. În urma cercetărilor efectuate s-au descoperit probe ADN pe bunurile vândute, fapt ce a întărit suspiciunile ridicate la momentul dispariției. Pornind de la aceste aspecte, a urmat un lung șir de investigații, care au condus la stabilirea identității autorului și a locului în care acesta se află, respectiv pe teritoriul Spaniei. Concomitent cu acestea, sub coordonarea procurorului, a fost administrat probatoriul în cauză, stabilind fără echivoc vinovăția autorului. În consecință, în anul 2021, în urma unor informații obținute, autorul a fost identificat și extrădat din Spania, fiind judecat în țară pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și tâlhărie calificată. În anul 2023, acesta a primit o condamnare de 22 de ani, fiind una dintre puținele de acest gen în care cadavrul victimei nu a fost descoperit.
Referitor la un caz recent, complex din punct de vedere al instrumentării, acesta a avut loc la data de 1 august 2025 când polițiștii UTCPDU, sub coordonarea mea, au desfășurat activități de supraveghere și prindere a unui bărbat, cetățean sârb, căutat internațional, prin Interpol Belgrad, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de mare risc. Având în vedere natura infracțiunilor comise, precum și a informațiilor obținute, referitoare la latura violentă a persoanei în cauză, au fost implicați polițiști din cadrul mai multor structuri, în vederea realizării unui blocaj în trafic și extracția, în condiții de siguranță, a acesteia.
4. De când datează cel mai vechi caz de persoană dispărută?
Cel mai vechi caz de persoană dispărută este o femeie, reclamată ca dispărută în anul 2015 de către fiica acesteia, iar din cuprinsul sesizării a reieșit faptul că aceasta nu mai cunoaște nimic despre mama ei din anul 1983. Au fost efectuate toate verificările și demersurile necesare, iar cele mai recente evidențe despre persoana dispărută, cunoscută pentru stilul său de viață nomad, datează din anul 2005; în cazul în care vor apărea informații noi, acestea vor fi imediat verificate.
5. Sunt anumite situații, mai ales în cazul dispariției copiilor, când se transmit mesaje RO-ALERT. Care sunt factorii care duc la transmiterea unui astfel de mesaj și cât de mult ajută RO-ALERT la găsirea copilului?
Factorii care duc la declanșarea unor mecanisme în urma cărora se formulează și se transmite mesajul Ro-Alert sunt multipli, conform legislației în vigoare. Aceștia cuprind date despre vârsta minorului, părăsirea zonei de siguranță a copilului (parcuri, școli, domiciliu), împrejurările în care s-a produs dispariția, condițiile meteorologice nefavorabile la momentul dispariției, etc.. Dacă în urma investigațiilor efectuate de toate forțele angrenate rezultă faptul că minorul ar putea fi identificat într-o anumită zonă, se apelează la vigilența cetățenilor, prin formularea mesajului Ro-Alert, care conține detalii exacte și suficiente despre minor (obiecte vestimentare, greutate, înălțime, etc.). Pot preciza faptul că eficiența mesajelor tip Ro-Alert în cazul județului Constanța a fost de 100%, în sensul că cetățenii au oferit informații valoroase referitoare la locul în care s-ar putea afla minorul, ce au dus la identificarea acestuia. De asemenea, minorii găsiți prin această metodă nu au fost victime ale infracțiunilor.
6. Câte adolescente au dispărut din centrele de plasament, de la începutul acestui an?
Minorii care pleacă în mod voluntar din centrele de plasament sunt preponderent de sex feminin și, de cele mai multe ori, pleacă în repetate rânduri. Acestea frecventează centrele comerciale și zonele aglomerate, fiind identificate în scurt timp de la plecare. Legislația nu permite îngrădirea vreunui drept al minorilor, chiar dacă se află în centre de plasament, dar procedural vorbind, plecarea voluntară este prima măsură care trebuie raportată de către educatori. Din punct de vedere al muncii de poliție, minorii plecați în astfel de condiții fac parte din același grup, au interese comune și, de cele mai multe ori, sunt identificați împreună. De la începutul anului și până în prezent, un grup de aproximativ 15 minore din centrele de plasament din județul Constanța au plecări voluntare repetate, multe dintre ele revenind, din proprie inițiativă, la centru.
7. Ce explicații oferă adolescenții (adolescentele) care fug de acasă sau din centrele de plasament atunci când sunt găsiți de oamenii legii?
Mulți dintre minorii care părăsesc în mod voluntar domiciliul invocă strictețea părinților și faptul că aceștia nu sunt de acord cu anturajul lor sau anumite vicii pe care aceștia le au (consum de tutun, băuturi alcoolice).
8. Unitatea pe care o conduceți se ocupă și de depistarea persoanelor ce se sustrag de la executarea unor pedepse privative de libertate – cu alte cuvinte, care fug de poliție și de condamnarea primită. Cum sunt găsite aceste persoane? Se întâmplă ca în filme, supravegheați casele acestora, luați legătura cu rudele sau prietenii acestor persoane pentru a-i convinge să vă spună unde se ascund?
Modalitatea de identificare, prindere și încarcerare a persoanelor pe numele cărora instanțele de judecată au emis mandate de executare a pedepsei cu închisoarea sau măsuri preventive diferă de la caz la caz. Există persoane care interpretează în mod eronat modificările aduse infracțiunii de evadare, respectiv la faptul că ar avea 7 zile la dispoziție pentru a se prezenta la o unitate de poliție în vederea punerii în executare a mandatului. Prezentarea în termenul de 7 zile absolvă persoana respectivă doar de la săvârșirea unei noi infracțiuni, respectiv evadare. Trebuie cunoscut faptul că mandatele emise de către instanțele de judecată se pun în executare de îndată. Dacă acest lucru nu se realizează, polițiștii desfășoară activități care duc la darea în urmărire națională și internațională a persoanei, iar această procedură le poate îngrădi anumite drepturi pe care le au după încarcerarea în penitenciar – mai puține vizite, mai puține pachete și poate afecta procedura liberării condiționate.
Polițiștii din cadrul UTCPDU desfășoară o gamă largă de activități, care includ supravegheri, urmăriri, obținerea de informații, audieri, însă sunt foarte importante și abilitățile specifice dobândite pe parcursul experienței profesionale.
Citește și




