INTERVIU Dr. Florin Timofte, directorul general al INCDM Grigore Antipa: Munca cercetătorilor din institut are sens și scop
Știrile zilei
Dr. Florin Timofte, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, instituție ce desfășoară o activitate crucială în ce privește Marea Neagră, dar nu numai, a acordat un amplu interviu Ziarului Amprenta.
Pe parcursul discuțiilor cu dr. Florin Timofte am putut afla astfel despre munca imensă, recunoscută inclusiv la nivel internațional, pe care o susțin cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, printre aspectele și barierele pe care le au de depășit numărându-se inclusiv obstacole de ordin birocratic.
Cu toate acestea, prin munca susținută a dr. Florin Timofte, dar și a celorlalți colegi ai săi din cadrul Institutului, INCDM reprezintă un adevărat reper pentru cei ce doresc să facă cercetare la Marea Neagră.
Nenumărate proiecte, multe dintre acestea cu finanțare europeană sau din mediul privat sunt dezvoltate de cercetătorii din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, instituție care, după cum ne-a împărtășit dr. Florin Timofte, a reușit, prin prisma munii de echipă a cercetărilor ce își desfășoară activitatea aici, să se integreze în rețeaua europeană.
Această muncă dedicată, susținută pe parcursul anilor, este cea care îl face pe dr. Florin Timofte, prin prisma rezultatelor obținute prin eforturile întregii echipe, să așeze frumos în cuvinte esența frumoasei sale profesii: „Fie că vorbim de expediții pe mare, de lucrul în laborator, de analizarea datelor de mediu sau de participarea la dezvoltarea unor soluții pentru protejarea biodiversității, munca cercetătorilor din institut are sens și scop“.
Domnule director, recent, rezultatele excepționale obținute în cadrul proiectului privind stridiile japoneze crescute în Marea Neagră, proiecte coordonat de dr. Victor Niță, au uimit opinia publică, ce a putut afla astfel o particică din munca impresionantă desfășurată de cercetătorii din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezoltare Marină Grigore Antipa. Ce ne puteți spune despre celelalte proiecte implementate de cercetătorii institutului?
Institutul nostru are o lungă tradiție în derularea de proiecte complexe, atât la nivel național, cât și internațional. Astăzi în INCDM sunt în implementare peste 40 de proiecte cu finanțare națională, europeană sau cu finanțarea din partea unor companii private.
Aceste proiecte acoperă toate domeniile de specializare ale institutului, plecând de la monitorizarea condițiilor de mediu din Marea Neagră și până la dezvoltarea de tehnologii noi pentru acvacultura marină sau dezvoltarea și adaptarea unor metodologii de testare a toxicității unor produse chimice.
Existența acestui număr mare de proiecte se datorează muncii de echipă depusă de către cercetătorii din institut, care de-a lungul ultimilor 25 de ani au reușit să se integreze în rețelele de cercetători europeni și să își dovedească competențele la nivelul acestora. Astfel Marea Neagră și institutul au devenit parteneri în cele mai importante proiecte europene are s-au ocupat de studiul mediului marin.
Dintre proiectele cu finanțare europeană putem să amintim câteva: EX-AQUA (proiect coordonat de institut), BRIDGE-BS, GES4SEAS, OBAMA-NEXT sau ILIAD.
Dintre proiectele cu finanțare națională cele mai importante sunt legate de îndeplinirea obligațiilor care revin României în ceea ce privește implementarea directivelor Europene precum Directiva Cadru Strategie pentru Mediul Marin, Directiva Habitate, Politicile Comune de Pescuit sau Planificarea Maritimă Spațială.
Toate aceste directive sunt susținute de institut în principal prin colectarea de date de mediu și analiza și raportarea acestora către autoritățile naționale sau europene, realizarea de planuri de măsuri pentru îmbunătățirea calității mediului, protejarea stocurilor de pești sau utilizarea sustenabilă a resurselor marine.
Care este cea mai frumoasă parte a profesiei de cercetător în cadrul INCDM Grigore Antipa, din punctul dumneavoastră de vedere?
Cea mai frumoasă parte a muncii de cercetător este legată în principal de sentimentul că ceea ce facem are un impact real asupra sănătății și protecției Mării Negre și a comunităților care depind de ea. Fie că vorbim de expediții pe mare, de lucrul în laborator, de analizarea datelor de mediu sau de participarea la dezvoltarea unor soluții pentru protejarea biodiversității, munca cercetătorilor din institut are sens și scop.
În plus, lucrăm într-o echipă multidisciplinară, cu oameni pasionați, iar fiecare zi aduce provocări noi și ocazia de a învăța.
Care este partea cea mai grea?
Partea cea mai grea este, poate, lupta cu lipsa resurselor – fie că vorbim de echipamente moderne, fonduri pentru cercetare sau personal tânăr specializat. De multe ori, birocrația sau instabilitatea în finanțare încetinesc implementarea unor idei bune.
În plus, impactul cercetării în domeniul marin nu se vede imediat – e nevoie de multă răbdare, perseverență și convingerea că munca noastră va da roade în timp, chiar dacă nu întotdeauna este apreciată pe măsura efortului depus.
Cum colaborați cu instituțiile similare din celelalte țări riverane Mării Negre?
Colaborarea cu instituțiile din celelalte țări riverane este esențială, pentru că Marea Neagră nu are granițe ecologice. Participăm activ în rețele internaționale, cum ar fi Black Sea Commission, și în proiecte comune cu institute din Bulgaria, Turcia, Ucraina și Georgia.
Schimbăm date, metode, participăm împreună la campanii de monitorizare și dezvoltăm standarde comune pentru evaluarea stării marine.
Este un proces continuu de cooperare științifică, dar și de construire a încrederii între parteneri, ceea ce e vital pentru protejarea în mod eficient a acestui ecosistem comun.
Sursa foto 1: Facebook.com
Sursa foto 2: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
