Judecătorii EXPLICĂ de ce au menținut clasa de la Liceul Tehnologic din comuna Nicolae Bălcescu desființată de ISJ
Învățământ
Magistrații de la Tribunalul Constanța au motivat decizia prin care au oprit desființarea clasei de la Liceul Tehnogic IC Brătianu din comuna constănțeană Nicolae Bălcescu.
Astfel, potrivit motivării hotărârii judecătorești, singurul aspect pentru care ar fi fost suspendată decizia Inspectoratului Școlar Județean Constanța privind desființarea clasei ar fi, după cum vom arăta mai jos, cel legat de eventuala depășire a competenței din partea ISJ, aspecte legat de care reprezentanții instituției au transmis un amplu punct de vedere ce poate fi consutat aici.
De la bun început, reprezentanții ISJ Constanța au precizat că hotărârea instanței va fi atacată în recurs.
Amintim, oprirea desființării este una temporară, fiind vorba despre o hotărâre de suspendare a deciziei de desiințare a clasei și nu una pentru anularea acesteia.
Potrivit deciziei judecătorilor Secției de Contencios administrativ și fiscal, în ce privește cazul bine justificat solicitat de legislația în vigoare pentru suspendarea unui astfel de act administrativ, „cazurile bine justificate sunt «împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ»“.
Cu alte cuvinte, potrivit judecătorilor, era nevoie să se creeze „o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ“, în speță, în privindța deciziei Inspectoratului Școlar Județean Constanța.
Simpla invocare a unor motive de nelegalitate nu este suficientă, spune instanța
Instanța a spus în continuare că „reclamantul (nr., elevul care a dat în judecată ISJ pentru menținerea clasei de la liceul din Nicolae Bălcescu) a invocat, în justificarea îndeplinirii acestei cerințe, necomunicarea şi nemotivarea actului administrativ, depășirea competenței şi excesul de putere“.
Judecătorii au spus însă că „instanţa reţine însă că simpla invocare a unor motive de nelegalitate cu privire la actul administrativ contestat nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită cerința cazului bine justificat, întrucât, în caz contrar, suspendarea prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, ce reprezintă o măsură excepțională, ar dobândi statutul de regulă, ceea ce ar rupe echilibrul dintre scopul instituirii acestei proceduri, respectiv protecția provizorie a drepturilor şi intereselor legitime ale destinatarului actului sau ale terților lezați, şi interesul public“.
Astfel, Tribunalul Constanța a arătat că „dintre motivele de nelegalitate invocate de către reclamant, instanţa reţine că doar cel fundamentat pe depășirea competenței îndeplinește exigențele art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004“.
„Elemente ce permit înțelegerea motivelor care au determinat emiterea“ deciziei
Tribunalul a spus că, în ceea ce privește motivarea hotărârii pentru care ISJ a desființat clasa de la liceul din comuna Nicolae Bălcescu, , „actul administrativ supus analizei conține câteva elemente ce permit înțelegerea motivelor care au determinat emiterea sa, respectiv nerealizarea planului de școlarizare pentru anul școlar 2025 – 2026, Legea nr. 198/2023, care prevede inclusiv numărul minim şi maxim de elevi dintr-o clasă, prevederi legale pe care reclamantul le-a identificat, de altfel, precum şi numărul de elevi înscriși în formațiunea de studiu vizată de hotărâre (13, conform hotărârii, 14, conform listei finale nr. 2669/18.08.2025)“.
„Nici pretinsul exces de putere comis de către pârât nu întrunește cerințele cazului bine justificat, în speţă problema constând în maniera de interpretare a prevederilor art. 23 din Legea nr. 198/2023 în privința numărului minim de elevi necesar pentru legala constituire a unei formațiuni de studiu“, potrivit instanței.
„Or, în principiu“, au spus judecătorii mai departe, „un motiv de nelegalitate întemeiat pe interpretarea şi aplicarea eronată a unei prevederi legale nu este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității unui act administrativ individual. Numai în măsura în care ar rezulta cu forța evidenței care este interpretarea corectă s-ar putea considera îndeplinită această cerință“.
„Prin urmare, revine instanţei ce va soluționa cererea de anulare a actului administrativ să stabilească care este modalitatea corectă de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 23 din Legea nr. 198/2023 în privința numărului minim de elevi necesar pentru legala constituire a unei formațiuni de studiu“, au spus judecătorii ce au analizat în primă instanță cererea de suspendare a deciziei de desființare a clasei liceului din Nicolae Bălcescu.
Depășire a competenței
Legat de eventuala depășire a competenței, judecătorii au spus că „instanţa reţine că, în aparență, analiza prevederilor Legii nr. 198/2023 şi ale Regulamentului – cadru din 5 octombrie 2011 de organizare şi funcționare a inspectoratelor școlare aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. (…) relevă aspectul că printre atribuțiile unui inspectorat școlar județean nu se regăsește şi cea de desființare a unor formațiuni de studiu constituite în baza art. 15 alin. (1) lit. f) din Metodologia-cadru din 4 septembrie 2023 de organizare şi funcționare a consiliilor de administraţie din unitățile de învățământ preuniversitar aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6223/2023, aşa cum este cea vizată de art. 3 alin. (1) al Hotărârii nr. 62/25.08.2025, în speţă, această formațiune de studiu fiind menținută prin hotărârea din data de 22.08.2025 a consiliului de administraţie al Liceului Tehnologic I. C. Brătianu din Nicolae Bălcescu“.
Așa cum precizam mai sus, cu privire la aceste considerente ale instanței, ISJ Constanța a transmis un punct de vedere ce poate fi consultat aici.
De asmenea, judecătorii au mai spus că „instanţa reţine că este îndeplinită şi cerința pagubei iminente în sensul art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, prin desființarea formațiunii de studiu reclamantul fiind pus în situația de a face zilnic naveta, de luni până vineri, din localitatea de domiciliu până în Municipiul Constanţa ori de a se muta temporar în Municipiul Constanţa prin închirierea unei locuințe, ambele variante implicând costuri suplimentare pentru reclamant şi părinții acestuia“.
Un singur elev înscris în clasa reînființată, altul decât cel care a deschis procesul
Pe de altă parte, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, prof. Sorin Mihai, a transmis astăzi, 22 septembrie 2025, că „și astăzi, 22 septembrie 2025, la clasa de învățământ profesional repusă în SIIIR la Nicolae Bălcescu figurează tot un elev, același“.
Mai exact, este vorba despre un alt elev decât cel care a deschis acțiunea în instanță pentru menținerea clasei, după cum au arătat reprezentanții ISJ Constanța încă din data de 19 septembrie 2025:
„Menționăm că astăzi, 19.09.2025, la clasa de învățământ profesional de la Liceul Tehnologic I. C. Brătianu Nicolae Bălcescu, menținută prin hotărârea de instanță, nu este înscris decât un singur elev, altul decât cel care a demarat acțiunea în instanță.
Elevul care s-a adresat instanței este în continuare înscris, conform datelor de astăzi din SIIIR, la un liceu particular din municipiul Constanța, în condițiile în care liceul din Nicolae Bălcescu are clasa repusă în SIIIR de luni, 15.09.2025, de când s-a hotărât acest lucru în instanță.
Tot astăzi, 19.09.2025, este ultima zi în care trebuie finalizată operarea modificărilor la planul de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 și asocierea elevilor la formațiunile de studiu“.
În ce privește procesul, după declararea recursului, dosarul va fi înaintat Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar care va lua decizia definitivă în cauză privind suspendarea hoărârii ISJ de desființare a clasei liceului din comuna Nicolae Bălcescu.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
