Judecătorii motivează victoria lui Marian Râșnoveanu în litigiul cu miza conducerea Gărzii de Mediu Constanța: Mutarea lui s-a făcut fără acord, spune instanța
Justiție
Magistrații de la Tribunalul Constanța au motivat decizia prin care Marian Râșnoveanu, șeful Gărzii de Mediu Constanța, a obținut în primă instanță anularea dispoziției care-l muta la București pentru alte șase luni, la capătul unui șir de mutări începute în 2020 și care au durat până în 2024, când șeful de la Constanța a obținut o primă decizie de suspendare a deciziei de mutare.
Recent, magistrații Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului au motivat hotărârea favorabilă lui Marian Râșnoveanu, judecătorii primei instanțe arătând în motivarea deciziei luate, printre altele, faptul că dispoziției de mutare i-ar fi lipsit acordul cerut de lege.
Judecătorii au spus astfel că șeful Gărzii de Mediu Constanța suferise deja o mutare temporară anterioară în cursul anului 2024, valabilă în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024, astfel că era necesar acordul său pentru o nouă mutare în același an.
„În prezenta cauză, în mod necontestat de pârâtă, reclamantul (nr., Marian Râșnoveanu) suferise deja o mutare temporară anterioară, pentru perioada 01.01.2024 – 30.06.2024, în baza unei alte decizii, iar mutarea temporară dispusă prin Decizia nr. (…)/01.07.2024 intervine în continuarea acesteia, fără acordul reclamantului“, au spus judecătorii de la Tribunal.
„Or“, a arătat instanța în continuare, „astfel cum a reținut și jurisprudența constantă a instanțelor de contencios administrativ, succesiunea de măsuri de mutare temporară în cursul aceluiași an calendaristic, depășind limita de 6 luni, nu mai poate fi justificată de aceleași dispoziții legale, fără acordul expres al funcționarului public vizat, întrucât s-ar transforma într-o măsură de modificare de facto a locului de muncă pe termen nedeterminat, ceea ce excede cadrul legal reglementat de Codul administrativ“.
Totodată, judecătorii au mai vorbit, după cum vom arăta mai jos, și despre nemotivarea dispoziției de mutare, dar și despre faptul că nu era necesară prezența fizică la București a lui Marian Râșnoveanu pentru implementarea unui proiect cu finanțare publică, șeful Gărzii de Mediu Constanța putând utiliza semnătura electronică pentru documente.
Așa cum precizam și în edițiile anterioare, hotărârea Tribunalului Constanța, luată în primă instanță, mai poate fi atacată în recurs de către Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu, termenul pentru declararea căii de atac fiind de 15 zile de la primirea hotărârii motivate a instanței.
Procesul, câșitgat în primă instanță de Marian Râșnoveanu
Dosarul deschis de Marian Râșnoveanu are indicativul 5085/118/2024 și s-a aflat în atenția judecătorilor de la Tribunalul Constanța de la sfârșitul lunii iulie 2024.
Pe 8 august 2025, Tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulată de șeful Gărzii de Mediu Constanța.
Iată minuta Hotărârii 964/2025 a instanței:
„Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Risnoveanu Marian Cristian în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu.
Anulează Decizia nr. 1939/01.07.2024 emisă de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea Adresei nr. 5790/GM/25.07.2024.
Admite capătul de cerere întemeiat pe dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi, în consecinţă, dispune suspendarea executării Deciziei nr. 1939/01.07.2024 emisă de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la această instanță sub sancţiunea nulităţii.
Pronunţată azi, 08 august 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, potrivit art. 396 alin. (2) Cod procedură civilă.
Document: 08.08.2025“
Motivarea hotărârii Tribunalului Constanța
Așa cum precizam mai sus, în aceeași hotărâre, judecătorii de la Tribunal au mai precizat că „apărările pârâtei (nr., Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu) potrivit cărora măsura ar fi fost necesară pentru implementarea unui proiect cu finanțare publică – «Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu» – nu pot justifica în mod legal o nouă mutare temporară în lipsa acordului funcționarului, mai ales în contextul în care acesta (nr., Marian Râșnoveanu) a demonstrat, prin înscrisurile depuse, că activitățile aferente proiectului se puteau desfășura la distanță, cu utilizarea semnăturii electronice, fără necesitatea relocării fizice la sediul central“.
Conform Tribunalului Constanța, „instanța mai reține că decizia contestată este lipsită de o motivare reală în fapt și în drept, astfel cum este prevăzut de art. 530 alin. (1) lit. i) și art. 524 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, iar această lipsă atrage sancțiunea nulității conform art. 535 din același act normativ. Simpla indicare formală a unor referate interne sau a unor texte de lege nu echivalează cu o motivare efectivă, în lipsa prezentării raționamentului juridic și a împrejurărilor concrete care au condus la emiterea actului“.
Judecătorii au spus astfel că „nici decizia în sine și nici înscrisurile care o însoțesc nu oferă informații suficiente privind interesul public concret urmărit prin această mutare și nici nu justifică de ce nu s-ar fi putut identifica o altă soluție, mai puțin intruzivă, pentru atingerea obiectivelor administrative“.
Nu în ultimul rând, instanța a mai arătat că „în ceea ce privește susținerea pârâtei că mutarea (nr., a lui Marian Râșnoveanu) s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 530 alin. (2), întrucât atribuțiile nu au fost modificate față de cele anterioare, instanța constată că nici această afirmație nu este susținută de probatoriul administrat, în condițiile în care fișa postului nu a fost comunicată odată cu decizia sau anterior, astfel cum impune legea. Comunicarea ulterioară a unei fișe de post nu poate valida ex post un act administrativ emis cu încălcarea unor norme imperative“.
Acum, însă, rămâne de văzut dacă în cauză Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu va declara recurs în procesul cu Marian Râșnoveanu.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
