LIVE FOTO VIDEO Sesiunea Științifică Internațională Pontica, la start: Constanța devine capitala arheologiei românești, spune dr. Delia Cornea, managerul Muzeului de Istorie
Cultură
Sesiunea Științifică Internațională Pontica, ajunsă la cea de-a 59-a ediție, se deschide oficial astăzi, 24 septembrie 2026, dr. Roxana Delia Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, arătând într-o declarație pentru Ziarul Amprenta că, prin acest eveniment, „pentru câteva zile, Constanța devine capitala arheologiei românești“.
Astfel, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 24-26 septembrie 2026, alături de Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre și Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, cea de-a 59-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale Pontica, cu tema Istorie și arheologie în spațiul vest-pontic.
Evenimentul beneficiază, de asemenea, de parteneriatul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, al Arhivelor Naționale ale României, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și al Muzeului Național de Artă Romană din Merida (Spania).
Într-o declarație pentru Ziarul Amprenta, dr. Roxana Delia Cornea, managerul Muzeului de Istorie, a explicat importanța și renumele de care se bucură Sesiunea Științifică Pontica în spațiul academic internațional:
„Așa cum observați, suntem deja la o vârstă foarte frumoasă, anul viitor vom marca șase decenii de tradiție academică inițiată aici, la Constanța.
Sesiunea din acest an reunește în jur de 188 de specialiști provenind din 12 țări europene, inclusiv România, și ne bucurăm că vin tot mai mulți specialiști și din alte țări în afara spațiului balcanic.
Avem invitați din Spania, Marea Britanie, Franța, Germania, dar și din zona balcanică și țările vecine cu noi.
Este o manifestare care a devenit un brand nu doar pentru muzeu, ci și pentru județ și arheologia națională și, cred eu, pentru câteva zile, Constanța devine capitala arheologiei românești.
Noi ne-am pregătit cu două activități, una dedicată cercetărilor de la Oltina și una dedicată restaurării patrimoniului și, de asemenea, vom lansa trei volume, respectiv, Numărul 58 al revistei Pontica, Numărul 8 al revistei Analele Dobrogei, pentru prima dată clasificată în categorie de CNCS și Suplimentul Pontica, un număr dedicat practicilor funerare.
Pentru ultima zi de studiu am organizat o vizită la Muzeul de Arheologie din Varna, pentru că am marcat 50 de ani de colaborare și dorim să îi atragem cât mai mult și pe colegii noștri bulgari.
Am pregătit o manifestare destul de amplă și cu multe activități, comunicările cred că vor fi de o înaltă âinută academică, așa cum ne-am obișnuit și, bineînțeles, lansez de pe acum invitația de a ne reuni anul viitor, când Sesiunea Pontica va împlini șase decenii de tradiție.
Faptul că, după perioada pademică, Sesiunea Pontica a continuat să existe este o garanție aseriozității și a trăiniciei acestui eveniment.
Totodată, ne sprijină foarte multe instituții, inclusiv Consiliul udețean Constanța și Universitatea Ovidius, casre ne este partener principal, dar este un aedvărat efort să armonizei programul academic tuturor acestor oameni academici, să îi poți face pe toți să vină în același timp la Constanța.
După încheierea acestei ediții ne vom pregăti de ediția aniversară de 60 de ani de anul viitor, va fi o dublă aniversare, vom celebra și semi-centenarul restaurării Monumentului Triumfal de la Adamclisi“.
Răzvan Filipescu, vicepreședintele CJC: „Sunt multe lucruri frumoase pe care Muzeul de Istorie le-a făcut într-o perioadă dificilă“
Prezent la deschiderea Sesiunii Pontica, Răzvan Filipescu, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, a vorbit despre rolul central pe care îl are cultura în preocupările CJC.
„Noi, la Consiliul Județean Constanța, investim foarte mult în cultură și acest lucru s-a văzut în ultimul an, când au fost reabilitate și redate circuitului turistic mai multe obiective, cum sunt Cetatea Carsium, Edificiul Roman cu Mozaic sau Mormântul pictat de tip hypogeu.
Sunt lucruri frumoase pe care Muzeul de Istorie Constanța le-a făcut într-o perioadă destul de dificilă, dat fiind că a fost necesară inventarierea și relocarea obiectelor muzeale, ca urmare a lucrărilor de reabilitare ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Este normal să fim aproape de colegii noștri, pentru noi este un motiv de mândrie, pentru că suntem într-un loc cu o istorie milenară și ne bucurăm să vedem că activitatea muzeului nu a stagnat în ultima vreme, ci, din contră a cunoscut o dinamică puternică“, a declarat Răzvan Filipescu, vicepreședintele CJC.
Manifestare științifică de referință
Prin tradiția și anvergura sa, Sesiunea Științifică Internațională „Pontica” reprezintă una dintre manifestările științifice de referință dedicate cercetării istoriei și arheologiei spațiului vest-pontic, reunind specialiști din țară și din străinătate.
La ediția din acest an și-au anunțat participarea specialiști din centre universitare, muzee și instituții de cercetare de prestigiu din București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Timișoara, Satu Mare, Iași, Prahova, Galați, Târgoviște, alături de invitați din lumea științifică europeană din Spania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Ungaria, Letonia, Suedia, Serbia, Ucraina, Cehia, Bulgaria și Republica Moldova.
În deschidere au luat cuvântul:
- Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța
- Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța
- Dan Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” Constanța
- Trinidad Nogales Basarrate, director al Muzului Național de Artă Romană din Merida, Spania
- Cristina Paraschiv-Talmațchi, cercetător științific în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Programul manifestării va continua cu lansări și prezentări de carte, între care se numără volume recent apărute sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, respectiv Pontica 58, Supplementum XII: Funerary Archaeology in the Eastern Mediterranean and Danubian-Pontic Area (7th Centrury BC – 5th Century AD) și Analele Dobrogei. De asemenea, vor fi prezentate volumele Pagini din jurnalul unui locotenent de marină (1912-1916), semnat de Andreea Atanasiu-Croitoru și Gabriel Felician Croitoru, și Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie, de Metin Omer.
Totodată, participanții vor putea admira două expoziții foto-documentare prezentate în spațiile Universității „Ovidius” Constanța: Așezarea medievală timpurie fortificată de la Oltina «Capul Dealului» – 25 de ani de la începerea cercetării arheologice și Restaurarea ilustrată, ediția a V-a.
Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 24 și 25 septembrie 2026, fiind organizate în cadrul secțiunilor tematice Preistorie, Protoistorie, Greco-Romană, Medievală, Numismatică și Modernă-Contemporană, precum și al unor paneluri de specialitate:
- Coevoluție om-mediu în spațiul vest-pontic – mileniile VII-III BC;
- Podoabe în preistorie: tehnologie, funcționalitate, simbolism;
- Sisteme culturale la Dunărea de Jos în protoistorie;
- Noi descoperiri, noi abordări în arheologia pontică și danubiană (secolele VII a.Chr.-VII p.Chr.);
- Artă și urbanism la frontierele romanității (III). Propaganda imperială;
- Lumea medievală prin intermediul artefactelor: descoperiri mici și medii;
- Rolul monedelor și contextele corespunzătoare. De la pace la conflict ori între viață și moarte în lumile antică și medievală;
- Democrație și totalitarism;
- Dobrogea în secolele XIX-XX – istorie și civilizație.
Manifestarea se va încheia sâmbătă, 26 septembrie 2026, cu o excursie de documentare la Muzeul Arheologic Varna, Bulgaria.
Prin reunirea cercetărilor din țară și din străinătate și prin diversitatea temelor abordate, cea de-a 59-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica” consolidează statutul Constanței ca spațiu de cercetare, dialog și schimb de idei în domeniile istoriei și arheologiei.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
