Motivarea unei DECIZII-BOMBĂ din dosarul Retrocedărilor. Sunt vizate zeci de terenuri din Constanța și Mamaia
Știrile zilei
Judecătorii de la Tribunalul București au motivat decizia-bombă din dosarul Retrocedărilor, prin care zeci de terenuri din Constanța și Mamaia, însumând mii de metri pătrați, ar urma să revină în patrimoniul orașului sau al Statul Român.
Este vorba despre decizia luată de judecătorii din București în procesul civil deschis de Primăria Constanța după ce Curtea Supremă a închis printr-o soluție definitivă dosarul Retrocedărilor.
În sentința definitivă a Curții Supreme, judecătorii au decis ca Primăria Constanța și Statul Român să facă demersurile pentru restabilirea situației anterioare în legătură cu 80 de terenuri vizate de dispozițiile de primar anulate prin sentința definitivă din dosarul Retrocedărilor.
Primăria Constanța a deschis dosarul 25579/3/2020, la Tribunalul București, în care a primit câștig de cauză, în parte, judecătorii anulând parțial, în decembrie 2023, mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare, detalii aici.
Spus pe scurt, magistrații de la Tribunalul București au arătat astfel, în motivarea hotărârii favorabile primăriei, printre altele, că, din moment ce Curtea Supremă a desființat Dispozițiile 679/11.03.2004, 796/19.03.2004 și 1344/31.05.2004, emise de Primarul Municipiului Constanța, „se impune și desființarea actelor subsecvente (…) în ceea ce privește terenurile pentru care instanța penală a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor“.
Trebuie menționat, însă, că hotărârea Tribunalului București luată în procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor a fost deja atacată în apel de către majoritatea părților, atât de către proprietarii terenurilor, cât și de Primăria Constanța, Statul Român, dar și Banca Națională a României, căreia îi fusese respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție în proces.
Așa se face că acum dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, Secția a IV-a Civilă, unde urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în apel.
Așa cum precizam anterior, judecătorii de la Tribunalul București au admis doar în parte cererea Primăriei Constanța în legătură cu terenurile de recuperat din dosarul Retrocedărilor, astfel că, acum, reprezentanții primăriei au atacat, și ei, în apel, hotărârea primei instanțe.
Ce a decis instanța în procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor
Amintim, prin Hotărârea 1551 din 21 decembrie 2023, Tribunalul București a admis în parte cererea principală formulată de UAT Municipiul Constanța în contradictoriu cu Georgică Giurgiucanu, Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Cambianu, Cristi Borcea, Mihaela Mariana Borcea, Emil Dragoș Săvulescu, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu, Virgil Călina și Habitat și Ambient SA.
Georgică Giurgiucanu, Mihai Camboianu, Cristi Borcea și Habitat și Ambient SA sunt beneficiari de top ai terenurilor retrocedate din Constanța, numele lui Emil Dragoș Săvulescu regăsindu-se, de asemenea, în dosarul Retrocedărilor.
Prin hotărârea din decembrie 2023, Tribunalul București a constatat nulitatea absolută parțială pentru mai multe contracte de partaj, certificat de moștenitor ori contracte de vânzare ce vizau zeci de mii de metri pătrați de terenuri din dosarul Retrocedărilor și a dispus radierea drepturilor de proprietate ce erau înscrise în cărțile funciare ale suprafețelor vizate.
Pârâții au fost obligați la plata unor însemnate cheltuieli de judecată către Primăria Constanța: Georgică Giurgiucanu – 80.101,32 de lei, Emil Dragoș Săvulescu – 53.400 de lei, Cristi Borcea – 44.500 de lei, Habitat și Ambient SA – 181.635,65 de lei, Mihai Camboianu – 3.632,71 de lei.
A fost respinsă cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată a pârâților Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihaela Mariana Borcea, Rodica Cristina Ghionea (fostă Săvulescu), Geta Săvulescu și Virgil Călina.
Cum explică Tribunalul București hotărârea din procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor
Așa cum precizam anterior, în Hotărârea 1551/2023, vizând terenurile din dosarul Retrocedărilor, judecătorii au arătat, printre altelel, că „principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), deşi fără o consacrare legală cu titlu general, desemnează regula de drept conform căreia anularea actului juridic iniţial atrage şi anularea actului juridic subsecvent, din cauza legăturii juridice dintre aceste acte“.
„Acest principiu priveşte efectele nulităţii actului juridic faţă de terţi şi este consacrat în prezent de art. 1.254 alin. 2 Cod civil 2009, care prevede că «Desfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui»“, au spus judecătorii.
În continuare, instanța a arătat, în termeni tehnici, că „principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis este consecinţa celorlalte două principii ale efectelor nulităţii, dar şi a principiului nemo plus iuris ad allium transferre potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet)“.
Judecătorii au explicat astfel, referitor la terenurile din dosarul Retrocedărilor vizate de procesul primăriei, că „altfel spus, atunci când prin anularea actului juridic iniţial se desfiinţează dreptul transmiţătorului din actul juridic subsecvent (dobânditor al unui drept în actul juridic iniţial), rezultă că acesta a transmis un drept pe care nu îl avea, astfel încât nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept“.
Dacă dispozițiile de retrocedare au fost anulate, „se impune și desființarea actelor subsecvente“, spun judecătorii
Mai exact, spune instanța, „în condiţiile în care, în baza art. 25 alin. 3 C.pr.pen. (Instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat Dispoziţiile nr. 679/11.03.2004, nr. 796/19.03.2004 şi nr. 1344/31.05.2004 emise de Primarul Municipiului Constanţa, se impune şi desfiinţarea actelor subsecvente, conform principiului de drept resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, în ceea ce priveşte terenurile pentru care instanţa penală a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor“.
Judecătorii au precizat în continuare că „în mod greşit susţin pârâţii (nr., beneficiarii de top din dosarul Retrocedărilor) că nu ar fi aplicabil în cauză principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial pe motiv că nu există situaţia constatării nulităţii absolute a înscrisurilor primare (dispoziţiile de primar) întrucât nu se poate pune semnul egalităţii pe plan juridic între desfiinţarea unui înscris şi declararea nulităţii unui act juridic“.
Conform instanței, „s-a arătat de către pârâţi că prin anulare se înţelege, îndeobşte, sancţiunea aplicată unei operaţiuni juridice, respectiv unui act juridic, sancţiune care lipseşte de consecinţe juridice o manifestare de voinţă exprimată prin încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă, iar nu una care afectează materialmente, un înscris constatator, respectiv un instrumentum; practic, deşi înscrisurile au fost desfiinţate din punct de vedere instrumentum, acestea nu au fost anulate din punct de vedere negotium; anularea actelor primare (dispoziţiile de primar) putea avea loc doar în soluţionarea laturii civile a acţiunii penale, lucru care nu s-ar fi întâmplat“.
„Pentru a aprecia în acest sens, în primul rând, instanţa are în vedere natura juridică a dispoziţiei emise de primar în procedura Legii nr. 10/2001. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I (Decizia nr. #### din 11 iunie 2014) a hotărât că pentru stabilirea naturii juridice a dispoziţiei emise de primar în procedura Legii nr. 10/2001 este relevant faptul că, prin soluţionarea notificărilor transmise în temeiul acestui act normativ, primarul nu acţionează ca reprezentant al puterii executive locale, ci ca reprezentant al persoanei juridice (unitatea administrativ-teritorială) deţinătoare a bunului“, conform hotărârii Tribunalului București din procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor.
„De aceea“, au spus judecătorii în continuare, „dispoziția de restituire având ca emitent Primarul nu întrunește caracteristicile unui act administrativ de autoritate, nefiind emisă în regim de putere publică (în soluționarea unor raporturi bazate pe inegalitate juridică, adică pe subordonarea părților, specifică raporturilor administrative)“.
„Astfel, în sistemul Legii nr. 10/2001, indiferent de calitatea entității deținătoare a bunurilor imobile (societate comercială, regie autonomă, instituție publică, organizație cooperatistă, unitate administrativ-teritorială), deciziile sau dispozițiile de restituire sunt acte de drept privat, respectiv acte juridice civile (mai exact, acte de dispoziție făcute asupra bunurilor din patrimoniu și care au valoarea unui titlu de proprietate și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie)“, potrivit Tribunalului București, în procesul pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor.
De asemenea, judecătorii Tribunalului București au mai spus că „în al doilea rând, se observă că instanţa penală a verificat validitatea celor trei dispoziţii emise de primar în cadrul soluţionării acţiunii penale, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 (dovada calităţii de persoană îndreptăţită), în ceea ce priveşte cazul de retrocedare a terenurilor (…)“.
Acțiunea primăriei, respinsă pentru două terenuri
Acțiunea Primăriei Constanța pentru recuperarea a aproape 50 de terenuri din dosarul Retrocedărilor a fost însă respinsă în legătură cu două dintre terenuri, respectiv, o suprafață de 140,52 mp (în Zona Peninsulară) și una de 3.696 mp (în Zona Cazino, Mamaia).
Despre cele două terenuri, judecătorii din București au spus că „spre deosebire de terenurile ce fac obiectul cererii principale, se observă că aceste două terenuri nu se regăsesc printre cele 80 de terenuri pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus restabilirea situaţiei anterioare, în sensul revenirii lor în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice şi reclamanta să întreprindă, în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor“.
„Or, demersul judiciar iniţiat de reclamanta U.A.T. Municipiul Constanţa cu privire la cele 49 de terenuri, şi pe care instanţa l-a găsit întemeiat, a fost justificat tocmai de aceste măsuri dispuse de instanţa penală, situaţie ce nu se verifică şi în cazul cererii conexe“, au conchis judecătorii de la Tribunalul București în procesul deschis pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor.
În întreg acest context, rămâne de văzut dacă hotărârea luată de judecătorii de la Tribunalul București în procesul deschis pentru terenurile din dosarul Retrocedărilor va fi menținută de magistrații instanței de apel, respectiv, Curtea de Apel București.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
