Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, ziua în care românii sărbătoresc Sânzienele. Cine sunt zânele care iau vlaga din oase bărbaților care jură stâmb

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este marcată în calendarul creștin ortodox în data de 24 de iunie. În aceeași zi, în popor, se sărbătoresc și Sânzienele sau Drăgaica, de care sunt legate numeroase obiceiuri și superstiții.

Potrivit Creștinortodox, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama să, era descendenta a seminției lui Aaron. Nașterea proorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.

Nașterea să a fost vestita de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu vă da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia vă rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.

Exista o lunga perioada din viață Sfanțului Ioan Botezătorul despre care nu avem informații. Cunoaștem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice.

Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii că Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”.

Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan. Sfântul Ioan le atrăgea atenția celor care ascultau cuvântul sau că el botează cu apa spre pocăință, dar vă veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului.

Cine sunt Sânzienele?

Există în mitologia folclorică românească, ideea că Sânzienele sau Drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Faţă de alte personaje mitice, precum ielele şi rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioşie şi multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, vieţuitoarelor şi plantelor, în general, asupra tot ce are viaţă.

Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilităţii a tot ce are viaţă pe pământ.

Un specialist în folclor, Marcel Lutic precizează, potrivit Creștinortodox, că Sânzienele ascund trei elemente strâns legate între ele: “primul se referă la zânele, de obicei, bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume.

Ultimul element, vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica”.

Potrivit tradiţiei folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, împart rod holdelor, umplu de leac şi miros florile, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.

Tradiții și superstiții de Sânziene

• Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, „pocindu-le gură”.
• Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare, pot rămâne fără vlagă în oase sau fără vedere
• Nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.
• Se spune că în noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu cei vii. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.
• În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.
• Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă. Fac asta în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul.
• Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce. Apoi sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.
• Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (21 – 22 iunie) sau chiar de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

FOTO cu rol ilustrativ

Citește și:

Mâine începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: Care sunt zilele cu dezlegare la pește