Procurorul constănțean Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus adjunct la DIICOT alături de Alex-Florin Florența, sub conducerea lui Codrin Miron Horaţiu

Codrin Horaţiu Miron este propus la conducerea DIICOT, iar actualul procuror general Alex Florenţa și procurorul constănțean Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru posturi de adjuncți.

Reamintim că în perioada 23-26 februarie 2026, s-au desfășurat, la sediul Ministerului Justiției, interviurile în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției Naționale Anticorupție și procuror-șef și 2 funcții de procuror-șef adjunct ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Interviurile au fost desfășurate în fața comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii și ai Academiei de Studii Economice și compusă din ministrul justiției, secretar de stat, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, procurori, un profesor de management și un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiției și ceilalți membri ai comisiei de interviu.

În vederea consolidării transparenței și a încrederii publice în procedura de selecție a procurorilor pentru funcții de conducere de rang înalt, Ministerul Justiției a publicat principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaților.

În acest context, în urma analizei candidaturilor, ministrul justiției a selectat și propus pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe procurorul Codrin-Horaţiu Miron.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Justiției, pentru formularea acestei propuneri, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

• este un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcțiile de acțiune în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
• este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
• viziunea domnului procuror Codrin Horațiu MIRON pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranți, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);
• din analiza proiectului de management a rezultat justețea strategiei privind identificarea produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurători, măsurile de acțiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistența pentru aplicarea prevederilor legale privind instituția confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI și ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate
• în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în mass-media și în comunitate, direcțiile de acțiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă și orientată către cetățean/societate; organizarea de conferințe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei și publicului; crearea unor conturi pe rețelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT și să reflecte activitatea și rezultatele obținute de structura specializată de parchet.

Pentru cele 2 funcţii de procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe procurorul Alex-Florin Florența și pe procurorul Gill-Julien Grigore-Iacobici.

Pentru formularea propunerii lui Alex-Florin Florența, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:

• este un procuror cu o experiență profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție în cadrul Direcția Națională Anticorupție, cât și în funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;
• domnul procuror, prin proiectul de management depus, își propune să ofere un cadru coerent de acțiune pentru consolidarea capacității instituționale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacție, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluțiile fenomenului infracțional, să răspundă ferm și profesionist amenințărilor actuale și să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securității cetățenilor și a intereselor fundamentale ale României;
• își propune promovarea managementului cunoașterii și al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane și de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluției sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situații strict justificate operativ și prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcției; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracțional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluționate prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–polițist–specialist, prin stabilitate și continuitate, în detrimentul rotației frecvente a personalului;
• îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității organizate, economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florența propune o serie de obiective în vederea consolidării capacității funcționale a D.I.I.C.O.T., respectiv: creșterea capacității operative prin adaptarea schemelor de personal și flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori și grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură și complexitate. Totodată, în cadrul interviului în fața Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficiență și descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracțiunii, prin evaluarea preliminară a existenței unui prejudiciu sau a unui beneficiu obținut din infracțiune și identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza inițială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracțiune și se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ și MAI nr. 288/2024;
• are certe abilități de leadership, este un bun comunicator și are aptitudinea de a cultiva relații de încredere în mediul profesional.

Pentru formularea propunerii lui Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte: 

• este un procuror cu o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât şi în funcții de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect prioritățile de acțiune, punctele slabe ale direcției specializate, oportunitățile, precum şi soluțiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
• domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât și prin discursul susținut în fața Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activității pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și a justiției ca serviciu public 2025-2029 și a planului de acțiune aferent acesteia  și cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de  Casație și Justiție;
• a evidențiat în proiectul de management importanța realizării la nivelul structurii centrale și a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităților pe care le manifestă fenomenul infracțional în fiecare zonă geografică a țării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcției de îndeplinire al rolului constituțional prin creșterea eficienței în combaterea criminalității organizate și a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane și materiale disponibile, conform specificului infracțional al fiecărei zone geografice în parte;
• a pus accentul pe creșterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
• a susținut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcției și procurorii din parchetele tradiționale, pe acele linii de activitate unde există o competență partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, și altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informațiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competență de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competență, cu consecințe asupra validității probatoriului, pierderii unor momente operative, precum și adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.

Propunerile vor fi transmise Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii astăzi, 02.03.2026, pentru obţinerea avizului în conformitate cu art. 147 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Citește și:

ULTIMA ORĂ: Ioan Viorel Cerbu, propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA