RECHIZITORIU DNA Constanța explică de ce i-a dat CLASARE lui Petrică Leașcu, preotul din dosarul ÎPS Teodosie: a acționat fără vinovăție
Știrile zilei
Curtea de Apel Constanța amână pentru joi, 14 noiembrie 2024, pronunțarea în dosarul în care procurorii DNA Constanța l-au trimis în judecată pe ÎPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului, acesta fiind acuzat de cumpărare de influență.
Tot în acest dosar, DNA l-a trimis în judecată și pe Ilie Petre, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență.
Joi, 14 noiembrie 2024, Curtea de Apel Constanța ar putea decide dacă începe judecata în cauză, ori dacă se impune completarea ori refacerea urmării penală de către DNA Constanța.
Oricare va fi decizia Curții de Apel Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
„În luna iulie a anului 2023, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitatea menționată mai sus, ar fi promis unui om de afaceri (martor în cauză) suma de 160.000 lei, reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Suma de 800.000 lei ar fi urmat să fie utilizată pentru finanțarea unor lucrări de construcție ori reabilitare a unităților de cult aflate în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului.
În contextul menționat mai sus, inculpatul P.I. i-ar fi comunicat omului de afaceri modalitatea în care urma să intre în posesia banilor promiși (160.000 lei) respectiv prin încheierea de către Arhiepiscopia Tomisului cu societatea martorului a unui contract de consultanță fictiv.
Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Constanța.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
Clasare pentru preotul Petrică Leașcu
Trebuie spus că odată cu trimiterea în judecată a celor doi inculpați din dosar, procurorii DNA Constanța au clasat cercetările față de Petrică Leașcu, ce a avut calitatea de martor în prezenta cauză.
În rechizitoriu, DNA arată că „exercitarea acțiunii penale față de martorul (…..) este împiedicată de incidența cazului prevăzut de art.16 alin.1 lit.b teza a II-a C.proc.pen (nr. nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege).
„Martorul a acționat fără vinovăție, ca parte a unui demers jurnalistic“
„Pe de o parte, este cert că fapta martorului (…..) îndeplinește condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de trafic de influență.
Pe de altă parte însă, martorul nu a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în cazul infracțiunii menționate, respectiv intenția directă. Dimpotrivă, martorul a acționat fără vinovăție, ca parte a unui demers jurnalistic al cărui scop era acela de a demasca actele de corupție din cadrul BOR.
Nu numai că martorul nu se bucura de o influență reală asupra funcționarilor SSC (nr. Secretariatului de Stat pentru Culte) și se prezentase sub o identitate nereală și ca reprezentant al unei societăți inexistente, dar el purta tehnică de înregistrare furnizată de o publicație de investigații al cărei colaborator era și procedase în același fel și în același scop și cu alți prelați ai BOR, cu scopul de a prezenta publicului larg presupuse fapte de corupție comise de aceștia“, conform rechizitoriului.
Tot în actul de sesizare a instanței se mai arată că „în același sens sunt și considerentele sentinței ÎCCJ nr.142/23.02.2016, pronunțată în dosarul nr.4528/1/2013, analizate mai sus, privind dreptul jurnaliștilor de a prezenta publicului fapte de corupție ale funcționarilor publici“.
„Un avertizor în interes public“
„Apoi, nu se poate face abstracție nici de împrejurarea că martorul (…..) a reprezentat, în raport de situația de fapt analizată în prezenta cauză, un avertizor în interes public, în sensul art.3 pct.7 din Legea nr.361/2022 iar acțiunea sa a reprezentat o divulgare publică, în sensul art.3 pct.6 din același act normativ“, conform rechizitoriului, ce poate fi citit integral mai jos.
În prezent, ÎPS Teodosie încearcă să anuleze la Tribunalul Constanța ordonanța de clasare dispusă de procurorii DNA Constanța față de Petrică Leașcu.
Primul termen în acțiunea promovată în instanță de arhiepiscopul Tomisului a fost stabilit pentru data de 26 noiembrie 2024.
În dosar, ÎPS Teodosie este reprezentat de Irina Stanciu, avocat în cadrul Baroului Galați, care a declarat, în fața Palatului de Justiție din Constanța, că „ordonanța de clasare a fost contestată pe motivarea adusă de către parchet, în sensul că, în ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență în privința lui Leașcu Petrică, Parchetul a redus latura subiectivă a acestei infracțiuni în sensul că a analiza doar intenția directă“.
„Parchetul înlătură această formă de vinovăție atribuindu-i două calități numitului Petrică Leașcu: aceea de jurnalist și aceea de avertizor în interesul public“.
„În această infracțiune de corupție, traficul de influență, se săvârșește în majoritatea cazurilor sub forma intenției indirecte, intenție directă pe care Parchetul a omis-o tocmai pentru a înlătura această formă de vinovăție a lui Leașcu.
Sub un alt aspect, într-un alt paragraf al ordonanței de clasare, Parchetul înlătură această formă de vinovăție atribuindu-i două calități numitului Petrică Leașcu: aceea de jurnalist, de colaborator al publicației Recorder și aceea de avertizor în interesul public. Acestea au fost motivele, pe care noi am înțeles să le contestăm, descrise în mod eronat și susținute în mod eronat de către Parchet.
Concret, în opinia noastră, Parchetul a «albit» acest infractor, l-a făcut inițial martor în dosarul de care aveți cunoștință și l-a «albit» în sensul că l-a făcut jurnalist și l-a făcut avertizor în interes public“, a conchis avocata Irina Stanciu.
Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție.
Loading...
Reload document
Open in new tab OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
