S-a stins din viață arheologul Ghiorghe Papuc, fost consilier local la Valu lui Traian și director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Ghiorghe Papuc, fostul director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a trecut la cele veșnice în cursul zilei de ieri.

Anunțul dispariției sale a fost făcut de fiica sa, Ruxandra, care a scris:

Potrivit Revistei Pontica, arheologul Ghiorghe Papuc s-a născut pe aprilie 1946, în localitatea Valu lui Traian.

Este absolvent al Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

După terminarea Facultății de Istorie din Bucureşti, este repartizat, în 1969, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, unde a lucrat aproape patru decenii.

„Încă din prima campanie de săpături la care a participat în anul 1970, a fost repartizat la Adamclisi, unde a lucrat la poarta de sud, împreună cu colegul său de facultate Radu Ocheșeanu, sub conducerea prof. univ. dr. Ion Barnea.

Cercetările din acest important sit arheologic s-au concretizat în publicarea 656 HONORIFICA VERBA primului volum din monografia Tropaeum Traiani, care a primit în anul 1979 premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

Activitatea lui Gh. Papuc a continuat în cadrul muzeului constănțean de-a lungul anilor următori, cuprinzând ghidaje, completarea inventarelor patrimoniului muzeal, cooptarea în Comisia pentru aplicarea Legii patrimoniului cultural national.

O etapă decisivă pentru instituție a constituit-o în 1976-1977 reamenajarea expoziției în clădirea fostului Palat Comunal, prilej cu care Gh. Papuc, împreună cu ceilalți colegi, a depus eforturi susținute pentru mutarea patrimoniului și organizarea noului muzeu.

Tot în 1977 a fost promovat muzeograf principal.

Din 1970 până în prezent Ghiorghe Papuc a participat an de an la sesiunile științifice „Pontica” ale muzeului, precum și la manifestările de specialitate organizate pe plan național, la congrese și cursuri internaționale, în Italia, Franța și Germania”.

A participat la cercetări arheologice la Histria, Valu lui Traian, Mangalia, Medgidia

„Săpăturile arheologice de la Constanța, în care a fost direct implicat, au fost dintre cele mai variate, concentrându-se mai ales pe zona peninsulara: parcul catedralei, fundațiile unor blocuri de locuințe, curtea Școlii generale nr.2 (reședința episcopului Bretanion din sec. IV p.Chr.), poarta mare a cetății, catedrala episcopală de sub fundațiile hotelului Ibis, galeriile și traseul apeductului tomitan. În urma acestor investigații a publicat în 2005 teza sa de doctorat: Tomis I. Aprovizionarea cu apă a cetății în epoca romană târzie.

I s-a încredințat responsabilitatea științifică asupra șantierelor arheologice de la Tomis, Ovidiu și Ulmetum, dar a făcut cercetări și la Histria, Valu lui Traian, Mangalia, Medgidia și pe valurile transdobrogene, aducându-și contribuția la clarificarea unor importante aspecte de ordin istoric.

Din punct de vedere muzeografic a participat, împreună cu colectivul muzeului la amenajarea expozițiilor de bază ale muzeelor de la Constanța, Mangalia, Histria, Adamclisi.

În 1990 a fost numit director adjunct al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța; în 2000 a primit titlul de doctor în arheologie al Universității „Ovidius” din Constanța și a devenit membru al Comisiei Naționale de Arheologie, iar din anul următor a devenit cercetător principal I la muzeul constănțean.

Tot în această perioadă a condus proiectul „Cultura 2000”, prilej cu care au fos înregistrate inscripțiile de la Adamclisi și Histria, precum și cele de la bisericuțele săpate în cretă de la Murfatlar.  În luna septembrie 2002 numirea ca director al muzeului a constituit încununarea și recunoașterea muncii de o viață pusă în slujba cetății.

Din 2004 Gh. Papuc a fost membru în Consiliul comunei Valu-lui-Traian, implicându-se în activitățile comunității. Printre altele, a inițiat, în calitate de președinte al comisiei de cultură din consiliu, înfrățirea cu două localități din Turcia, având în vedere că în comună trăiesc familii de turci și tătari”, se arată în numrăul 50 al Revistei Pontica.

FOTO: Facebook