Sentințe DEFINITIVE pentru membrii unui clan de proxeneți din Tulcea, condus de o femeie: Racolau fetele încă de la 13 ani
Știrile zilei
Sentință definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța în cazul clanului de proxeneți din Tulcea: mama, cei patru fii și un nepot, un dosar de trafic de minori, proxenetism și constituirea unui grup infracțional organizat.
În septembrie 2021 cei șase au fost ridicați de mascați, după ce procurorii DIICOT Tulcea au strâns dosare întregi de probe. Copilele traficate, cele mai multe din familii dezorganizate, erau convinse să se prostitueze prin clasica metodă Loverboy de la vârste extrem de fragede.
Potrivit procurorilor, cea mai mică dintre copile avea 13 ani când a început să fie curtată de unul dintre proxeneți, iar la 14 ani a ajuns prostituată.
După ce se îndrăgosteau, li se spunea că nu sunt bani suficienți pentru un trai mai bun, pentru o casă și pentru închegarea unei familii. Singura posibilitate era ca fetele să se ducă la prostituție.
Tinerele, vândute în România, dar și în Spania și Anglia, au reușit să strângă, pentru grupul de proxeneți, o mică avere. Dacă îndăzneau să se plângă că nu primesc decât bani de buzunar, erau bătute.
Șefa clanului de proxeneți era chiar mama băieților, care, ca și aceștia, își va petrece ani buni în pușcărie.
Exploatate, obosite și fără un ban în buzunar, fetele se plângeau mamei iubiților: „eu în fiecare zi fac câte zece milioane și seara nu mai am nici un ban în buzunar. El cheltuie banii ca să se dea în carturi” sau „…mi-a luat toți banii și acuma stă cu berea-n mână”.
Mama proxeneților a primit 5 ani și 8 luni de pușcărie, pentru proxenetism și grup infracțional organizat. Fii și nepotul au primit sentințe cuprinse între 6 ani și 9 ani de pușcărie. Toți au făcut recurs, însă, săptămâna aceasta, judecătorii Curții de Apel Constanța le-au respins cerile și le-au menținut, definitiv, condamnările.
FOTO: Ilustrativ
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și: