Soluția guvernanților ca România să nu piardă banii din PNRR: O singură pensie specială de persoană și supraimpozitarea a 15% din aceasta

Coaliția de guvernare ar fi ajuns la un compromis pe marginea pensiilor speciale. Reforma pensiilor a fost asumată de Guvern prin semnarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar reducerea decalajului dintre pensile bazate pe contributivitate și cele de serviciu („speciale”) a fost o condiție impusă prin acest acord.

Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit, în cursul serii trecute și în această dimineață, pentru a discuta soluțiile pentru a reduce pensiile speciale. Potrivit stiripesurse.ro, la Senat vor fi depuse mai multe amendamente, printre care și unul referitor la interdicția de a cumula mai multe pensii speciale. Cei vizați vor trebui să opteze pentru unul dinte veniturile încasate.

Pentru restul pensiilor speciale se va mai încasa doar partea de contributivitate.

De asemenea, s-a căzut de acord cu supraimpozitarea a 15% din partea de necontributivitate a pensiilor speciale.

Potrivit Guvernului cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei. Beneficiari de pensii de serviciu sunt un 10.000, dar cele mai numeroase sunt pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în februarie 2023 este 10.198, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia 5.137 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, cea mai mare pensie medie de serviciu este de 21.477 de lei, din care 20.061 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.765 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.