Teren din Faleză Nord, revendicat de Apele Române, dar PIERDUT la Constanța. Totul se decide la Curtea Supremă
Știrile zilei
Apele Române se luptă în instanță să recapete un teren de 500 mp din cartierul Faleză Nord, pe care îl revendică drept faleză, dar pe care l-a pierdut deja la Tribunal și la Curtea de Apel.
Acum, judecătorii Curții Supreme sunt așteptați să analizeze cazul, la sfârșitul acestei luni, decizia fiind cu atât mai importantă cu cât nu va mai putea fi atacată.
La Constanța, judecătorii de la Tribunal, la fel ca cei de la Curtea de Apel au respins acțiunea în revendicare.
Cazul are indicativul 10426/212/2020 și va fi analizat de către magistrații Secției I Civile la data de 25 septembrie 2024.
Dosarul ajuns la Curtea Supremă
Litigiul se poartă în instanță pentru o suprafață de 500 de metri pătrați situată pe strada Ion Rațiu, despre care Apele Române spun că ar fi faleză. În cauză a solicitat să intervină și Cușu Tănase.
Ce a stabilit expertiza
În procesul de la Constanța, a fost dispusă și o expertiză, concluziile expertului fiind că „în zona expertizată au existat până în anii 1952 faleze în stare naturală, iar ulterior acestui moment zona a fost modificată prin lucrări antropice de consolidare, stabilizare, amenajare și sistematizare verticală, parțial fiind introdusă în perimetrul construibil“.
În motivarea deciziei de respingere a apelului ANAR-ABADL, judecătorii de la Curte au spus astfel că „prin urmare, concluzia expertului nu este una neechivocă, de apartenență a bunului expertizat la categoria «faleză» ce formează obiect al domeniului public, forța probantă a expertizei fiind cu atât mai mult diminuată în contextul dispozițiilor normative citate anterior, referitoare la procedura de inventariere a zonei costiere și delimitare a vecinătăților bunurilor situate în această zonă, față de autoritățile publice locale“.
Fragment din motivarea deciziei Curții
„În concluzie, cât timp nici apelanta-reclamantă (nr., ANAR-ABADL), nici apelantul-intervenient (nr., Statul Român prin Ministerul Finanțelor) nu au dovedit, prin depunerea înscrisurilor și a documentației tehnice specifice, limitele materiale ale bunului revendicat, care să confirme nu doar apartenența acestuia la domeniul public, dar și exercitarea dreptului de proprietate publică asupra sa, Curtea apreciază că nu a fost justificată calitatea procesuală activă a celor doi apelanți, soluția primei instanțe fiind cea corectă însă cu motivarea expusă în apel, care înlocuiește considerentele de fond“.
Acum, însă, decizia le revine judecătorilor de la Curtea Supremă, unde ANAR a declarat recurs.
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Curții Supreme
Sursa foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
