Un om de afaceri, arestat sub acuzația de evaziune fiscală cu telefoane mobile. Prejudiciul este imens

Un judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a dispus luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile față de un inculpat, persoană fizică, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b) și alin. 3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (27 de acte materiale).

În baza mijloacelor de probă administrate, în sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, faptul că, în scopul calificat al sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, în calitate de administrator în fapt al unei societăți comerciale, a omis, în parte, în raport de activitățile comerciale derulate în perioada octombrie 2019 – decembrie 2021, evidenţierea în actele contabile și în declarațiile fiscale aferente perioadei de raportare 25.01.2020 – 25.03.2022, veniturile realizate în cuantum de 43.361.968 lei din vânzarea de telefoane mobile și accesorii GSM, cauzând un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în cuantum de 9.345.626 lei (echivalentul a 1.915.322 euro), din care taxa pe valoare adăugată datorată în sumă de 7.995.328 lei (echivalentul a 1.639.284 euro), impozit pe veniturile microîntreprinderilor datorat în valoare de 109.020 lei (echivalentul a 22.342 euro) şi impozit pe profit datorat în valoare de 1.241.278 lei (echivalentul a 253.364 euro).

În cauză, pentru recuperarea pagubei produse bugetului general consolidat de stat, a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, până la concursul sumei de 9.345.626 lei, fiind efectiv instituit asupra a 2 (două) apartamente, un teren în suprafață de 300 mp cu construcție de 88 mp, toate situate pe raza Sectorului 1 București, evaluate la suma de 3.300.000 lei.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale, luarea unor măsuri preventive și dispunerea unor măsuri asigurătorii sunt etape în cadrul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

ANAF intensifică controalele: Videochat-ul și criptomonedele, în vizorul autorităților fiscale