Urmașii unui preot din Constanța, persecutat de comuniști, DESPĂGUBIRI RECORD pentru casa cu marchiză, bazin de apă și 11 camere. Nemulțumiri

Familia unui preot din Constanța, persecutat de comuniști și dislocat într-un alt județ, unde a și murit, a obținut despăgubiri însemnate la Tribunal, pentru bunurile răpite de regim, naționalizate și demolate.

Suma se ridică la un echivalent de peste 635.000 de euro, banii reprezentând despăgubiri cuvenite pe Legea 10 pentru aproape 3.700 de metri pătrați și construcții – construcție cu 11 camere, formată din două corpuri de casă, marchiză, bazin de apă și alte dependințe.

Bunurile au fost naționalizate în baza celebrului Decret 92/1950, iar construcțiile au fost demolate pentru realizarea unor ansambluri de locuințe, în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 341/1979.

Peste trei milioane de puncte-despăgubire

Povestea nedreptăților comise de regimul comunist asupra preotului constănțean și familiei sale se regăsește între filele dosarului civil cu indicativul 5783/118/2022, cauză soluționată în primă instanță de Tribunalul Constanța, prin admiterea în parte a cererii de chemare în judecată și stabilirea unor despăgubiri de 3.159.493 de puncte, echivalând cu peste 635.000 de euro.

Decizia a fost însă atacată, astfel că acum, dosarul a ajuns pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, unde urmează să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în apel.

Apelul a fost declarat atât de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, cât și de moștenitorii preotului.

Două corpuri de casă, 11 camere, marchiză, bazin de apă

În Hotărârea 912/2024 a Tribunalului, atacată acum la Curte, se precizează că „reclamanţii au arătat arată că sunt succesorii autorilor originari ai autorului Preot (…)“.

„Autorii au dobândit imobilul situat în Constanta, (…) compus din suprafata de 3692 metri pătrați şi constructii (construcţie 11 camere formată din 2 corpuri de casă, marchiză, bazin de apă şi alte dependinţe, configurate ulterior în 3 apartamente, suprafaţa totală construită fiind de 342 metri pătrați)“, conform actului citat.

„Constructiile reprezentau «casa părintească», de unde, la data de 5 august 1952, părintii au fost evacuaţi şi dislocaţi cu domiciliu obligatoriu în (…), jud.Neamț, iar ulterior în 1954 în com. Băicoi (…), unde au şi decedat“, au arătat reclamanții din proces.

Cererea, admisă în parte

După analizarea tuturor actelor de la dosarul cauzei, judecătorii de la Tribunal au decis admiterea în parte a cererii de chemare în judecată.

Instanța a stabilit despăgubirile care s-ar cuveni pentru bunurile răpite de regimul comunist, dar a respins cererea de obligare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata despăgubirilor, apreciind că este neîntemeiată.

În motivarea deciziei, judecătorii au arătat, că „Tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților de obligare la plata de îndată a despăgubirilor, întrucât, astfel cum s-a arătat anterior, la momentul soluționării excepțiilor procesuale invocate în cauză, atribuțiile sale constau în emiterea titlului de plată, operațiune ulterioară definitivării deciziei emise de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor“.

„La acest moment, nu s-a stabilit în mod definitiv care este întinderea despăgubirilor cuvenite reclamanților și nici nu există vreun indiciu în sensul că pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu și-ar îndeplini obligațiile care îi revin într-un termen rezonabil“, au conchis magistrații.

Rămâne însă de văzut care va fi decizia Curții după ce va judeca apelurile declarate în cauză.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Decretul 92/1950 – legislatie.just.ro

Sursa foto 1 (cu rol ilustrativ): Facebook.com-Primăria Constanța

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Primăria Constanța a vrut să recupereze un teren în zona Hotel Mercur-Minerva, din Dosarul Retrocedărilor. Eșec în instanță