VIDEO Dosarul Fabrica de moșteniri: Alți trei suspecți au ajuns în fața magistraților Curții de Apel Constanța
Știrile zilei
Judecătorii Curții de Apel Constanța analizează astăzi situația a trei suspecți din dosarul Fabrica de moșteniri: Camelia Bulgaru, George Mavroian și Florența Lăcrămioara Stoica.
Președintele de ședință este Georgeta Raluca Ceaușu, grefier de ședință Carmen Apostol, iar procurorul de caz Camelia Andrei.
Reamintim că, miercuri seara, Curtea de Apel Constanța a decis arestarea preventivă a executorului judecătoresc Vasile Deacu, din Constanța, iar notarul Joița Botezatu a fost plasată sub control judiciar.
De asemenea, au mai fost arestați preventiv: Virgil Vlad, Stoica Viorica și Neagu Marinel, iar arest la domiciliu au primit Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Neagu Steluța. De menționat că judecătorii de la Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru.
Conform anchetatorilor, Florența Lăcrămioara Stoica este suspectată de constituirea unui grup infracțional organizat, uz de fals și spălare de bani.
George Mavroian este bănuit de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de fals intelectual, uz de flas și spălare de bani.
Asta în timp ce în sarcina Cameliei Bulgaru s-a reținut constituirea unui grup infracțional organizat, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual și spălare de bani.
De asemenea, Vasile Deacu este suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcțonarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual și complicitate la spălare de bani.
Asta în timp ce notarul Joița Botezatu este suspectată de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcțonarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu și fals intelectual.
La ieșirea de la audieri, Alexandru Cantaragiu, avocatul unuia dintre suspecți, a declarat că dosarul penal aflat în curs are o bază, dar include acuzații nefondate pentru o parte dintre persoane. Deși unii inculpați au fost arestați preventiv, pentru alții s-au dispus măsuri mai blânde sau nicio măsură, ceea ce indică diferențe semnificative între faptele imputate. Unele persoane, cum ar fi cumpărătorii de imobile, nu știau că în spatele tranzacțiilor ar putea exista fapte penale. Avocatul consideră că, în final, mulți dintre cei implicați nu vor fi trimiși în judecată, iar acuzațiile de spălare de bani și constituirea unui grup infracțional sunt, în unele cazuri, nejustificate și exagerate.
Alexandru Cantaragiu: „Dosarul va mai sta o perioadă în urmărire penală“
„Este un dosar care are o bază, nu e ca și cum nu ar exista nimic la mijloc. Totuși, după părerea mea – și acest lucru s-a reflectat și în măsurile dispuse acum două zile în legătură cu alte persoane – pentru unii s-a respins propunerea de arestare, nu s-a luat nicio măsură, pentru alții s-a dispus control judiciar, iar unii au fost plasați în arest la domiciliu. Cred că, în final, o mare parte dintre persoanele implicate nu vor fi trimise în judecată, fiind vorba despre cei care au achiziționat imobile fără să știe că, în spatele acestor tranzacții, s-ar putea ascunde aspecte de natură penală. Unii dintre acești cumpărători sunt chiar clienți care, în opinia mea, au fost aduși astăzi în fața instanței cu propunerea de arestare preventivă. Vom afla soluția în cursul zilei de azi. Este posibil ca unii să primească o măsură preventivă, dar nu cea solicitată de Parchet. Nu toată lumea va fi arestată preventiv, indiferent de implicare. Nu toți sunt acuzați de aceleași fapte: unii sunt implicați în mai multe, alții în mai puține, iar unii sunt acuzați pe nedrept și fără temei. Acest lucru se vede deja în deciziile luate până acum: patru persoane au fost arestate preventiv, iar restul – plasate în arest la domiciliu, sub control judiciar sau fără nicio măsură – sunt acuzate de constituirea unui grup infracțional și de spălare de bani. Dar, chiar și în această etapă, acuzațiile par în multe cazuri exagerate și nefondate. Deși dosarul este încă în faza de urmărire penală, deja peste jumătate din propuneri s-au dovedit a fi nejustificate”, a spus avocatul Alexandru Cantaragiu.
DIICOT, acuzații oficiale
„Din probele administrate în cauza a rezultat că, începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați (48 de ani) profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).
Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
În cursul anului 2018, același inculpat a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați (unul notar public și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța.
Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
Prin aceste demersuri, s-a urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
O asemenea situație a fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care a fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unui alt inculpat, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false ( ex: contracte de împrumut întocmite cu date nereale) . În acest mod, executorul judecătoresc își încălca în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
Ulterior, după ce inculpații deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea erau vândute, unor cumpărători de bună credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire. În același scop anumiți membrii ai grupării de criminalitate organizată și-au pus la dispoziție conturile bancare în care au fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
A fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța cu propunerea de arestare preventivă a 16 inculpați (3 dintre aceștia sustrăgându-se de la urmărirea penală), pentru o perioadă de 30 de zile.
De asemenea, cu privire la o inculpată cu funcția de notar public, aflată într-o stare avansată de boală, nu au fost dispuse măsuri preventive, urmând a se solicita o expertiză medico-legală.
Activitățile judiciare, în cauza denumită generic ”fabrica de moșteniri”, au fost realizate împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța.
Cercetările au beneficiat de sprijinul specialiștilor din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul grupării Mobile de Jandarmi Constanța.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție“.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
