VIDEO Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, intervenție în Comitetul European al Regiunilor, la Bruxelles: Investitorii străini trebuie obligați să mențină locurile de muncă
Știrile zilei
Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a avut o intervenție în Comitetul European al Regiunilor, la Bruxelles, în care a vorbit despre necesitatea susținerii viitorului industrial verde al Europei, subliniind, totodată, importanța obligării investitorilor străini să mențină locurile de muncă și, mai ales, oportunitățile pentru femei.
«La data de 13 octombrie 2026, la Bruxelles, în contextul celei de-a 173-a sesiuni plenare a Comitetului European al Regiunilor (CoR), am susținut o intervenție în cadrul dezbaterii „Viitorul industrial verde al Europei – Cum construim competitivitatea europeană pornind de la nivel local și regional“», a precizat primarul Mariana Gâju.
„Am adus în atenția colegilor europeni realitățile comunităților rurale din România, provocările regiunilor afectate de dezindustrializare și necesitatea unor investiții care să genereze locuri de muncă stabile, oportunități egale pentru femei și perspective reale de dezvoltare.
Europa nu poate deveni cu adevărat competitivă dacă dezvoltarea sa nu ajunge, în egală măsură, în fiecare oraș, comună și regiune.
Totodată, am reafirmat susținerea delegației social-democrate din România pentru menținerea fondurilor europene de coeziune, esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre comunități“, a mai spus primarul Mariana Gâju.
Iată ce a subliniat primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, în intervenția sa:
„România, și eu, care provin din mediul rural spun din tot sufletul că susținem această direcție, mai ales pentru regiunile în tranziție sau regiunile cu posiblități limitate.
În România au fost distruse zonele industriale.
Avem experiența regiunilor care au fost industrializate, dar ne lipsește finanțarea, finanțare necesară reindustrializării și, mai ales, în zonele rurale.
Tocmai de aceea susținem viitorul industrial verde al Europei.
Avem nevoie de condiții sociale, investitorii străini să fie obligați să păstreze locurile de muncă și, mai ales, oportunitățile pentru femei. Suntem Partidul Socialiștilor Europeni, care atragem capacitatea femeilor în toate domeniile de activitate.
Locuitorii din mediul rural trebuie să înțeleagă că ne adresăm lor, dar și zonelor urbane, pentru că noi, concentrați spre zonele urbane, reușim să dezvoltăm în egală măsură localitățile rurale.
În zonele rurale avem nevoie de parteneriate pentru standardele europene, dar și de păstrarea specificului național al fiecărei regiuni.
Să păstrăm în același timp ce avem bun în fiecare țară și pentru că mi-ați permis, domnule președinte, vreau să informez tot în cadrul grupului socialiștilor europeni că delegația României, noi, membrii social-democrați susținem și vom înainta o scrisoare prin care susținem păstrarea fondurilor de coeziune alocate inițial prin bugetul multifuncțional, dar, în același timp, spunem într-un cuvânt «Nu!» propunerilor președinției iralendeze“.
Mariana Gâju: „Trebuie să asigurăm dreptul cetățenilor de a rămâne în regiunile, în orașele în care ei trăiesc“
Totodată, Mariana Gâju a oferit un interviu cu această ocazie și postului Radio România Internațional, pe parcursul intervenției sale primarul comunei Cumpăna vorbind despre pericolul instabilității economice care îi face pe cetățeni, totodată, să aleagă să plece într-un mediu mai sigur.
Redăm, în continuare, declarația primarului Mariana Gâju:
„Această săptămână a regiunii și orașelor Uniunii Europene este importantă pentru că ne aflăm într-un context politic, economic mult mai vulnerabil decât la sesiunea anterioară.
Zbuciumul din lumea întreagă, nu doar din Europa, nu doar din Uniunea Europeană pune pe jar responsabilii destinelor regiunilor și orașelor europene.
Cu atât mai mult este necesară analiza stadiilor în care se află fiecare țară membră a Uniunii Europene și care sunt strategiile pe care instituțiile europene au obligația să le întocmească împreună cu reprezentanții guvernelor țărilor membre.
Mai mult decât atât, încă din deschiderea Sesiunii Plenare de la această oră, atât doamna președintă a Parlamentului European, domnul președinte al Consiliului European, care este om de gestiune a unui mare oraș al Europei, Lisabona – se știe că în perioada 2010 – 2015 a fost primarul Lisabonei -, precum și vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Fito și, nu în ultimul rând, doamna președintă a Comitetului European al Regiunilor, din care și noi, România, facem parte, doamna Kata Tüttő, au subliniat cât de importantă este susținerea, menținerea politicii de coeziune care este o politică regională și care nu reprezintă doar o prioritate pentru investiții, ci echilibrul de dezvoltare a infrastructurii în regiunile și orașele europei.
Pe noi, România, ne interesează această investiții.
Eu, cel puțin, care reprezint Asociația Comunelor din România, spun că atât de mare și de importantă este finanțarea investițiilor cu fonduri europene încât noi recunoaștem că, fără aceste fonduri europene, noi nu am avea practic posibilitatea din taxe și impozite locale să realizăm aceste investiții majore ale infrastructurii în mediul rural al României.
Și când vorbim despre infrastructură, vorbim despre infrastructură mare, de rețele de alimentare cu apă, de canalizare, de extinderea rețelelor de electrificare a satului românesc, vorbim despre tot ceea ce înseamnă proiecte care privesc abia pe urmă infrastructura de străzi, de drumuri, de pietruire, de asfaltare.
Când avem în minte aceste proiecte, ca ordonator de credite, te sperii care sunt valorile la care au ajuns aceste investiții, având în vedere creșterea galopantă a prețurilor, nu doar în energie, căci de la energie, de la tranziția aceasta a energiei electrice, de la aceasta au pornit toate celelalte și, bineînțeles, cresc și prețurile tuturor materialelor ce intră într-un proiect de infrastructură.
Nu sunt simple declarații, nu sunt simple vorbe, însă, toate acestea fiind puse cap la cap, de toate statele membre, revenim la următorul cadru financiar multianual: acest cadru financiar multianual prevede o perioadă 2028 – 2034, însă noi, România, ne străduim să înțelegem cum finalizăm proiectele pe care le avem în curs de efectuare, cum le finalizăm pe acestea care au termen 2027, 2028, 2028 fiind și an electoral pentru România.
Gândiți-vă la faptul că toate acestea, eu, cel puțin, nu le consider decât de mare importanță.
Accesibilitatea noastră, ca țară, la fondurile europene, în același timp, competitivitatea care înseamnă, pentru noi, de asemenea, participare în mod egal cu toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene – nu este doar un semnal de alarmă.
Guvernanța pe mai multe niveluri noi nu vrem să o aplicăm, nu că nu o înțelegem, noi nu vrem să o aplicăm în acest moment.
Instabilitatea noastră politică ați văzut unde ne-a dus și unde ne duce în continuare.
Tocmai de aceea, eu, din punctul meu de vedere, cred că trebuie să revenim la analiza strategiilor locale, strategiilor regionale, pentru că au fost discutate și luate măsuri și aflăm din aceste discuții de la nivelul Plenarei Comitetului European al Regiunilor, că au fost luate în calcul și strategii pentru frontierele de est ale țărilor de est.
Noi nu trebuie să uităm și să fim foarte atenți că toate acele proiecte, toate acele finanțări ale statelor din estul Europei, prin proiecte care sunt finanțate și în țara cu care ai parteneriat, de cooperare, de înfrățire, fie că e țară europeană, fie că e țară care acum urmează pașii de aderare la Uniunea Europeană, există, iarăși, ca sursă de finanțare foarte importantă, trebuie să combatem declinul economic, declinul demografic – și România se află într-o asemenea situație.
Aflăm lucruri pe care alte state le fac, de ce nu și noi?
Trebuie să asigurăm dreptul cetățenilor de a rămâne în regiunile, în orașele în care ei trăiesc, nu să se sperie de următoarele investiții care pot fi nocive pentru sănătatea copiilor și a adulților, în egală măsură.
Trebuie să îi determinăm să se gândească nu cum să plece din țara noastră, ci să rămână în țara noastră.
Pe mine mă sperie acest gând, când aud că unii dintre cetățenii noștri, de teama acestei instabilități economice, că nu au posibilitatea să-și educe copiii așa cum și-ar dori sau să trăiască sănătos într-un mediu curat, își fac planuri de a pleca din localitățile noastre.
Este un semnal de alarmă pe care trebuie să îl luăm cu adevărat în seamă.
Apoi, se prezintă în această săptămână a Orașelor și Regiunilor, acel raport anual pe care trebui să-l cunoaștem și noi, pentru că ziua de mâine va concura cu cea de azi și, din păcate, noi nu avem stabilitatea economică, financiară, ca să gândim că acea zi de mâine – eu o recunosc pentru mine, la nivelul comunei pe care eu o reprezint – că mâine eu pot să aduc investiții mai mari, dacă acum, încet-încet, le mișcăm pe cele pe care le avem în curs de execuție.
Și, sincer, nu gândesc o secundă să renunț la proiectele pe care le avem în programul de dezvoltare al comunei Cumpăna, indiferent de câte greutăți vom avea.
Am experiența a ceea ce înseamnă investiții realizate pe teritoriul unei comune, deci în mediul rural, chiar după 11 ani, după 5 ani, după 4 ani de așteptare, dar aceasta nu a însemnat că am făcut pasul înapoi și am spus «Stop! Am încercat, nu se poate, mă retrag!».
Nu! Vom merge mai departe! Altă șansă nu avem pentru a crea condiții optime de trai tuturor categoriilor sociale de locuitori, de cetățeni, dar mai ales pentru a rămâne ancorați în această dezvoltare durabilă pe care statele membre ale Uniunii Europene o exploatează“.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
